Legi silvice

1949

DECRET Nr. 429
din 15 Noiemvrie 1949 pentru infiintarea si organizarea
Ministerului Silviculturii si Industriei Lemnului al Republicii Populare Romane

PREZIDIUL MARII ADUNARI NATIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMANE

In temeiul art. 44, pct. 2 si art. 45 din Constitutia Republicii Populare Romane,

Vazand Hotararea Consiliului de Ministri cu Nr. 1149 din 12 Noiemvrie 1949,

Emite:

CAPITOLUL I

Dispozitiuni generale

Art. 1. - Se infiinteaza Ministerul Silviculturii si Industriei Lemnului al Republicii Populare Romane.

CAPITOLUL II

Atributiunile Minsiterului Silviculturii si Industriei

Lemnului al Republicii Populare Romane

Art. 2. - Ministerul Silviculturii si Industrei Lemnului are in sarcina sa conducerea, refacere, organizarea, indrumarea si gospodarirea patrimoniului silvic din Republica Populara Roamna, in conformitate cu Planul de Stat.

Organizeaza, controleaza si indrumeaza activitatea de exploatare si industrializare a lemnului, mobilei si produselor finite din lemn, chibriturilor, hartiei si celulozei.

Art. 3. - Ministerul Silviculturii si Industriei Lemnului are urmatoarele atributiuni:

a) Reface si cultiva padurile Republicii Populare Romane pentru ridicarea cantitativa si calitativa a productiei forestiere;

b) Creaza perdele forestiere de protectie;

c) Contribue la punerea in valoare a terenurilor neproductive pentru culturile agricole prin impadurire, in colaborare cu ministerele sau institutiile respective;

d) Delimiteaza si conserva padurile de protectie precum si monumentele naturii;

e) Amenajeaza si ridica in plan padurile Republicii Populare Romane. Amenajeaza si ridica in plan golurile alpine si pasunile impadurite, in colaborare cu Ministerul Agriculturii;

f) Corecteaza torentii si amelioreaza terenurile degresate, pentru protectia patrimonului forestier. Deasemenea, poate contribui la executarea lucrarilor de corectare a torentilor si ameliorare a terenurilor degradate, necesare altor scopuri;

g) Reface, imbunatateste si stabileste folosirea nationala a vanatului si pecuitului in apele de munte;

h) Asigura paza padurilor, prevenirea si combaterea delictelor, braconajului si incendiilor;

i) Executa lucrarile agro-silvice in colaborare cu Ministerul Agriculturii;

j) Colaboreaza cu alte institutii, la realizarea de parcuri, zone verzi si plantatii de-a lungul cailor de comunicatii;

k) Pune in valoare, exploateaza, recolteaza si valorifica produsele padurilor;

l) Realizeaza conform sarcinilor Planului de Stat politica industriala in legatura cu productia in industria lemnului, mobilei, produselor finite din lemn, chibriturilor, celulozei si hartiei;

m) Organizeaza si incadreaza pe ramuri de activitate unitatile, intreprinderile silvice si industriale, stabilind norme generale si regulamente de functionar, conform directivelor stabilite de Guvernul Republicii Populare Romane;

n) Indrumeaza in conformitate cu Planul de Stat, munca de planificare a productiei si a investitiilor pe ramuri si intreprinderi;

o) Totalizeaza in cadrul cifrelor de control elaborate de Comisia de Stat a Planificarii si aprobate de Guvern propunerile de plan intocmite de intreprindri, planul de productie si de investitie, supunandu-l spre examinare si aprobare Comisiei de Stat a Planificarii;

p) Repartizeaza sarcinile pe ramuri de activitate subordonate, pe baz planului de productie si de investitie aprobat de Guvernul Republicii Populare Romane, lunand masuri si urmarind realizarea lor;

r) Promoveaza stiinta si tehnica silvica si industriala puse in slujba economiei generale a tarii. Studiaza, stabileste si aplica, in ramurile sale de activitate, masurile pentru utilizarea rationala a mijloacelor de productie, introducerea de metode tehnologice noi, produse si fabricate noi, creaza unitati pentru studii, proectari si cercetari;

s) Aplica regulamentele si pozitiunile privitoare la standardizarea materialelor si fabricatelor, conform standardelor elaborate de Comisia de Standardizare si aprobate de Guvern;

t) Perfectioneaza cadrele tehnice existente, indrumeaza, organizeaza si controleaza intregul invatamant de pregatire a cadrelor, din domeniul sau de activitate;

u) Intocmeste si executa bugetul Ministerului Silviculturii si Industriei Lemnului; aproba si urmareste executarea planurilor financiare ale intreprinderilor si unitatilor din domeniul sau;

v) Organizeaza si exercita in conformitate cu legile in vigoare, controlul fnanciar si de gestiune la intreprinderile si unitatile subordonate;

z) Numeste si revoca personalul ministerului, precum si organele de conducere ale intreprinderilor si organizatiunilor economice de Stat din ramurile de activitate subordonate, conform normelor in vigoare.

CAPITOLUL III

Organizarea Minsiterului Silviculturii si al

Industriei Lemnului

Art. 4. - Ministerul Silviculturii si Industriei Lemnului este condus de un ministru, ajutat de un ministru adjunct, un consilier ministerial, un colegiu si un consiliu tehnic, compus din consilieri de specialitate, sau de directori de minister.

Atributiunile ministrului adjunct si ale consilierului ministerial se stabilesc prin decizia minsitrului silviculturii si industriei lemnului. Ministrul silviculturii si industriei lemnului, poate delega parte din atributiunile sale subalternilor sai.

Art. 5. - Sarcinile Ministerului Silviculturii si Industriei Lemnului se indeplinesc de urmatoarele organe proprii:

1. Directia plan si evidenta;
2. Directia Cadrelor si Invatamantului;
3. Directia Secretariatului si Administrativa;|
4. Directia Vanatoarei si Pescuitului in apele de munte;
5. Directia Contabilitatii;
6. Directia Silvica;
7. Directia Industriala a Lemnului.
8. Directia Industriala a Mobilei si Produselor Finite din Lemn;
9. Directia Industriala a Celulozei si Hartiei.
10. Directia Tehnica.

Ministerul Silviculturii si Industriei Lemnului isi desfasoara activitatea in exterior prin intreprinderi silvice si industriale legate de organele centrale ale ministerului.

Art.6. - Sunt sub indrumarea si controlul direct al Ministerului Silviculturii si Industriei Lemnului, urmatoarele unitati:

Institutul de Cercetari si Proiectari Forestiere.

Sovrolemn.

Art. 7. - Ministerul Silviculturii si Industriei Lemnului, indrumeaza si coordoneza activitatea Asociatiei Generale a Vanatorilor din R.P.R.

Art. 8. - Atributiunile si normele de functionare ale organelor Ministerului Silviculturii si Industriei Lemnului, se stabilesc prin decizia ministrului silviculturii si industriei lemnului, data cu avizul Comisiei pentru Simplificarea si Rationalizarea Aparatului de Stat.

CAPITOLUL IV

Dispozitiuni finale

Art. 9. - Se abroga decretul Nr. 49 publicat in Monitorul Oficial Nr. 33 din 9 Februarie 1949, pentru organizarea Ministerului Silviculturii, Ministerul Silviculturii transformandu-se in Ministerul Silviculturii si Industriei Lemnului, infiintat prin decretul de fata.

Se abroga deasemeni orice dispozitiuni contrarii prezentului decret.

Dat in Bucuresti la 15 Noemvrie 1949

C. I. PARHON

MARIN FLOREA IONESCU

Prim vicepresedinte al Consiliului de Ministri

Gh. Gheorghiu Dej.

Vicepresedinte al Consiliului de Ministri si presedinte

al Comisiei pentru Simplificarea si Rationalizarea

Aparatului de Stat,

Vasile Luca

Ministrul justieiei,

Stelian Nitulescu

Nr. 1109.

1950

DECRET nr. 218
din 5 septembrie 1950 pentru reorganizarea
Ministerului Silviculturii si Industriei Lemnului al Republicii Populare Romane

In temeiul art. 44, pct. 2 si art. 45 din Constitutia Republicii Populare Romane,

Vazand hotarirea Consiliului de Ministri nr. 960 din 2 septembrie 1950,

Emite:

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - Ministerul Silviculturii si Industriei Lemnului, infiintat prin decretul nr. 429 din 1949, se reorganizeaza, in conformitate cu dispozitiile prezentului decret, sub denumirea de "Ministerul Silviculturii, Industriei Lemnului si Hartiei".

CAPITOLUL II

Atributiuni

Art. 2. - Ministerul Silviculturii, Industriei Lemnului si Hartiei, are in sarcina sa conducerea lucrarilor referitoare la gospodarirea patrimoniului forestier, atat in sectorul silvic, cat si in cel de prelucrarea lemnului, in produse lemnoase diferite, chibrituri, celuloza si hartie.

Art. 3. - Ministerul Silviculturii, Industriei Lemnului si Hartiei, exercita urmatoarele atributiuni:

A. Urmareste executarea Planului de Stat si realizarea politicii silvice in cadrul economiei nationale, in care scop:

a) Organizeaza ridicarea in plan si amenajarea sau inventarierea capitalului lemnos pentru punerea lui in valoare;

b) Intocmeste si executa planul pentru refacerea padurilor Republicii Populare Romane, in vederea ridicarii cantitative si calitative a productiei padurilor;

c) Intocmeste si executa lucrarile pentru ameliorarea si refacerea terenurilor degradate din zona padurilor, pentru punerea lor in productie si contribuie prin lucrari cu caracter silvic, la punerea în valoare a terenurilor agricole neproductive si a celor din luncile inundabile ale apelor, in colaborare cu ministerele sau Institutiile interesate;

d) Ia parte la elaborarea si executarea planului de inzestrare a tarii cu perdele forestiere, in vederea proteguirii culturilor agricole;

e) Delimiteaza si conserva padurile din zonele de protectie, precum si rezervatiile de monumente ale naturii;

f) In colaborare cu Ministerul Agriculturii, ridica in plan si amenajeaza golurile alpine, precum si pasunile impadurite;

g) Proiecteaza si executa lucrari de corectare a torentilor din zona perimetrelor forestiere in colaborare cu alte institutii interesate in acest fel de lucrari; proiecteaza si executa, lucrarile de care aceste institutii au nevoie pe terenurile ce le apartin;

h) Executa, lucrarile de cultura a padurilor prin care se urmareste imbunatatirea arboretelor in vederea unei productivitati marite in produsele lemnoase;

i) Intocmeste lucrarile necesare recoltarii produselor anuale ale padurilor si ingrijeste ca materialele rezultate sa aiba o folosire corespunzatoare calitatii lemnului;

j) Ia masuri in vederea asigurarii pazei padurilor si a bunurilor care sunt legate de ele, prevenind delictele, braconajul si incendiile;

k) Ia masuri ca domeniul forestier sa fie inzestrat cu imobilele necesare bunei gospodariri si cu cat mai multe cai si mijloace de transport;

l) Executa lucrari agro-silvice in colaborare cu Ministerul Agriculturii;

m) Colaboreaza cu alte Institutii la realizarea de parcuri si zone verzi, in preajma centrelor populate si de-a-lungul diferitelor cai de transport;

n) Pune în studiu la Institutul de Cercetari Forestiere, problemele de tehnica si economie silvica si urmareste ca rezultatele ce pot avea aplicabilitate in practica sa capete o cat mai urgenta punere in valoare;

o) Asigura prin organele sale exterioare paza vanatului si a pescuitului in apele de munte, cautand inmultirea, imbunatatirea si rationala folosire a lui;

B. Urmareste executarea Planului de Stat si a politicii Guvernului in domeniul exploatarii si industrializarii lemnnlui, in care scop:

a) Proiecteaza si pune in executare lucrarile necesare pentru deschiderea complexelor paduroase inaccesibile, prin construirea de mijloace de transport si fabrici noi;

b) Organizeaza exploatarea posibilitatilor anuale ale padurilor si transportul lor pâna la centrele de consum: fabrici, santiere, gari C.F.R, sau depozite intermediare, folosind cele mai moderne mecanisme atat in exploatare, cat si in transport;

c) Organizeaza prelucrarea materialului lemnos rezultat din exploatari, prin mijloace mecanice sau manuale, in diferite produse, incepand de la lemnul de foc pana la mobila de arta, chibrituri, celuloza-hartia;

d) Organizeaza repartizarea si desfacerea produselor dupa normele fixate de Comisia de Stat a Planificarii;

e) Urmareste introducerea celor mai corespunzatoare metode de lucru in procesul tehnologic al fiecarei intreprinderi producatoare;

f) Urmareste modernizarea masinilor de forta si a masinilor unelte in industria de prelucrarea lemnului.

C. In cadrul sarcinilor cu caracter general, Ministerul Silviculturii, Industriei Lemnului si Hartiei, mai are atributiile urmatoare:

a) Organizeaza si incadreaza pe ramuri de activitate unitatile, intreprinderile silvice si industriale, stabilind norme generale si regulamente de functionare, conform directivelor stabilite de Guvernul Republicii Populare Romane;

b) Indrumeaza in conformitate cu planul de Stat munca de planificare a productiei si a investitiilor pe ramuri si intreprinder;

c) Totalizeaza in cadrul cifrelor de control elaborate de Comisia de Stat a Planificarii si aprobate de Guvern, propunerile de plan intocmite de intreprinderi, planul de productie si de investitie, supunandu-l spre examinare si aprobare Comisiei de Stat a Planificarii;

d) Repartizeaza sarcinile pe ramuri de activitate subordonate pe baza planului de productie si de investitie aprobat de Guvernul Republicii Populare Romane, luand masuri si urmarind realizarea lor;

e) Promoveaza stiinta si tehnica silvica si industriala puse in slujba economiei generale a tarii. Studiaza, stabileste si aplica, in ramurile sale de activitate, masurile pzntru utilizarea rationala a mijloacelor de productie, introducerea de metode tennologice noi, produse si fabricate noi, creeaza unitati pentru studii, proiectari si cercetari;

f) Aplica, deciziunile si dispozitiunile privitoare la standardizarea materialelor si fabricatelor, conform standardelor elaborate de Ministere si aprobate de Comisia de Stat a Standardizarii;

g) Perfectioneaza cadrele tehnice existente, indrumeaza, organizeaza si controleaza intregul invatamant de pregatire a cadrelor din domeniul sau de activitate;

h) Intocmeste si executa bugetul Ministerului Silviculturii si Industriei Lemnului si Hartiei, aproba si urmareste executarea planurilor financiare ale intreprinderiior si unitatilor din domeniul sau;

i) Organizeaza si exercita in conformitate cu legile in vigoare, controlul financiar si de gestiune la intreprinderile si unitatile subordonate;

j) Numeste si revoca personalul Ministerului, precum si organele de conducere ale intreprinderilor, organizatiunilor economice de Stat din ramurile de activitate subordonate, conform normelor in vigoare.

CAPITOLUL III

Organizarea

Art. 4. - Ministerul Silviculturii, Industriei Lemnului si Hartiei, este condus de un ministru, ajutat de doi ministri adjuncti, de consilieri ministeriali, de un Colegiu, un Consiliu tehnic si un Corp de control general.

Art. 5 - Membrii Colegiului sunt: ministrul, ministrii adjuncti si consilierii ministeriali ca membri de drept. Din Colegiu pot face parte si membrii numiti prin decizie ministeriala.

Colegiul are un secretar numit de ministru prin decizie.

Art. 6. - Consiliul Tehnic este compus din 5 memrbri numiti prin decizie de ministru, dintre specialisti, cu cunostinte cat mai largi asupra economiei silvice, industriei lemnului, celulozei si hartiei.

Consiliul Tehnic dezbate si avizeaza asupra solutiilor tehnice in lucrarile de importanta deosebita, precum si asupra oricaror lucrari, pe care ministrul le trimite Consiliului.

Din Consiliul Tehnic pot face parte oricare din directorii directiilor din minister, convocati la sedinta, care vor avea opinii deliberative in problemele discutate.

Avizele Consiliului Tehnic se supun ministrului spre a decide.

Art. 7. - Corpul de control general este format din specialisti in legatura cu activitatea Ministerului.

Numarul lor este fixat de ministru.

Art. 8. - Atributiunile ministrilor adjuncti si ale consilierilor ministeriali, se stabilesc prin decizie de ministrul Silviculturii, Industriei Lemnului si Hartiei.

Art. 9. - Atributiile Colegiului, Consiliului Tehnic si Corpului de control general, se vor fixa prin regulamente aprobate de ministru.

Art. 10. - Sarcinile Ministerului Silviculturii, Industriei Lemnului si Hartiei se executa in cadrul Ministerului prin:

A. Departamentul Silviculturii din care fac parte:

- Directia Amenajarilor.

- Directia Refacerii padurilor si ameliorarii terenurilor degradate.

- Directia Culturii Padurilor si recoltarii produselor.

- Directia Protectiei si pazei padurilor.

- Directia Vanatoarei si pescuitului in apele de munte,

- Serviciul de reparatii si constructii.

B. Departamentul Industriei Lemnului si Hartiei, din care fac parte:

- Directia exploatarii produselor lemnoase.

- Directia transporturilor.

- Directia industriala a lemnului si mobilei.

- Directia Industriala a Celulozei si Hartiei.

- Directia Repartizarii si Desfacerii produselor lemnoase, celulozei si hartiei.

C. Directiile comune Departamentelor:

- Directia Planificarii si evidentei.

- Directia Investitiilor.

- Directia Tehnica.

- Directia Cadre si Invatamant.

- Directia Contabilitatii si Controlului Financiar.

- Directia Aprovizionarii.

- Directia Administrativa si Secretariat.

- Oficiul Munca si Salarii.

- Oficiul Protectia Muncii.

- Oficiul Juridic.

- Oficiul pentru vanzarea produselor finite din lemn.

Directia Aprovizionarii si Oficiul pentru vanzarea produselor finite din lemn, functioneaza pe principiul gospodaririi chibzuite.

Art. 11. - In exterior Ministerul Silviculturii, Industriei Lemnului si Hartiei, isi executa sarcinile prin:

a) Directii Regionale Silvice, avand ca unitati in subordine:

b) Ocoale silvice. Ele sunt conduse de Minister, prin Departamentul Silviculturii;

c) Trusturile Industriei Lemnului, care au ca unitati in subordine:

d) Intreprinderile pentru Exploatarea si Industrializarea Lemnului (I.P.E.I.L.).

Trusturile si Intreprinderile sunt couduse de Minister, prin Departamentul Industriei Lemnului si Hartiei;

e) Intreprinderile de Celuloza, hartie si mucava, care depind de Directia Industriala a Celulozei si Hartiei din Departamentul Industriei Lemnului si Hartiei.

Cheltuielile de intretinerea Trusturilor se vor acoperi printr-o cota aplicata asupra valorii produselor, fara sa schimbe pretul de vanzare aprobat.

Art. 12. - Sunt sub indrumarea si controlul direct al Ministerului Silviculturii, Industriei Lemnului si Hartiei:

- Institutul de Cercetari Forestiere si Industriale.

- S. A. Sovromlemn.

- Institutul de Proiectari Forestiere.

Institutul de Proiectari Forestiere, lucreaza pe principiul gospodaririi chibzuite.

Art. 13. - Ministerul Silviculturii, Industriei Lemnului si Hartiei, indrumeaza si coordoneaza activitatea Asociatiei Generale a Vanatorilor din Republica Populara Romana.

Art. 14. - Ministrul Silviculturii, Industriei Lemnului si Hartiei, poate delega parte din atributiunile sale si dreptul de semnatura, colaboratorilor sai.

Art. 15. - Organizarea in detaliu a Directiilor din Minister si a organismelor exterioare, fie ca sunt alimentate din bugetul Ministerului Silviculturii, Industriei Lemnului si Hartiei, fie ca sunt organizate pe principiul gospodaririi chibzuite, precum si stabilirea atributiunilor si raspunderilor, se face prin decizii ale ministrului Silviculturii, Industriei Lemnului si Hartiei cu avizul Comisiei pentru Simplificarea si Rationalizarea Aparatului de Stat.

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

Art. 16. - Data punerii in aplicare a organismelor exterioare se va fixa prin decizia Ministrului Silviculturii, Industriei Lemnului si Hartiei.

Art. 17. - Decretul Nr. 429 din 23 noiembrie 1949 pentru infiintarea si organizarea Ministerului Silviculturii si Industriei Lemnului, se abroga.

Se abroaga de asemenea orice dispozitiuni contrarii prezentului decret.

Dat in Bucuresti la 5 septembrie 1950.

C. I. PARHON

MARIN FLOREA IONESCU

Ministrul Silviculturii

si Industriei Lemnului,

Const. Prisnea

Ministrul Justitiei,

Stelian Nitulescu

1956

DECRET NUMAR : 697
din 31 decembrie 1956 privind protectia plantelor cultivate si a padurilor in R.P.R.

EMITENT : MAREA ADUNARE NATIONALA

APARUT IN MONITORUL OFICIAL NR. 1 DIN 09/01/57

CAP. 1 Dispozitii generale
ART. 1 Protectia plantelor cultivate si a padurilor impotriva daunatorilor si a bolilor este o problema de stat. Masurile tehnico-organizatorice de protectia plantelor se realizeaza prin :
a) Impiedicarea daunatorilor, bolilor, fanerogamelor parazite si buruienilor de carantina existente in tara si preintimpinarea introducerii altora din afara.
b) Executarea combaterii daunatorilor, bolilor, fanerogamelor parazite si buruienilor de carantina pe o scara cit mai larga prin aplicarea metodelor agrotehnice, fizico-mecanice, biologice si prin folosirea mijloacelor chimice.
c) Mecanizarea protectiei plantelor.
d) Dezvoltarea productiei de insecticide, fungicide, raticide, erbicide si altor produse chimice folosite in protectia plantelor.
ART. 2 Ministerul Agriculturii, Ministerul Silviculturii si Ministerul Gospodariilor Agricole de Stat stabilesc prin ordin comun lista daunatorilor, bolilor, fanerogamelor parazite si a buruienilor periculoase pentru plantele cultivate si paduri, a caror combatere este obligatorie, precum si a celor pentru care se instituie carantina fitosanitara.
CAP. 2 Organizare, conducere si atributii
ART. 3 Ministerul Agriculturii, Ministerul Silviculturii si Ministerul Gospodariilor Agricole de Stat organizeaza, conduc, indrumeaza si controleaza actiunile de prevenire si combaterea daunatorilor, bolilor, fanerogamelor parazite si buruienilor de carantina, prin reteaua de protectia plantelor si padurilor din aparatul central si unitatile exterioare ale acestor ministere si ale sfaturilor populare.
Stabilirea si controlul masurilor de carantina fitosanitara, interna si externa, pe intreg teritoriul tarii si in toate sectoarele agricole si silvice este de competenta Ministerului Agriculturii.
ART. 4 Ministerul Agriculturii, Ministerul Gospodariilor Agricole de Stat si Ministerul Silviculturii, ca organe de conducere in problemele de protectia plantelor cultivate si a padurilor, fiecare in sectorul sau de activitate, au urmatoarele atributii :
a) Coordoneaza intocmirea planului general de masuri pentru protectia plantelor cultivate si a padurilor pe intreg teritoriul Republicii Populare Romane.
b) Intocmesc planul de masuri de prevenirea si combaterea daunatorilor si bolilor culturilor agricole si silvice.
c) Controleaza si raspund de aplicarea planului general de masuri pentru prevenirea si combaterea daunatorilor si bolilor culturilor agricole si silvice pe intreg teritoriul Republicii Populare Romane.
d) Aplica masurile de carantina fitosanitara stabilite de Ministerul Agriculturii.
e) Organizeaza si conduc activitatea retelei de protectia plantelor cultivate, protectia padurilor si a tuturor unitatilor de protectia plantelor si padurilor care depind de aceste ministere.
f) Colaboreaza cu Academia Republicii Populare Romane in intocmirea planului de cercetare stiintifica in sectorul protectiei plantelor cultivate si a padurilor care depind de aceste ministere.
g) Tin evidenta cadrelor de protectia plantelor si a padurilor, avizeaza asupra miscarii lor, a necesarului si iau masuri de ridicarea nivelului profesional al cadrelor superioare, medii si de masa.
|h) Autoriza pe baza avizelor date, fabricarea produselor chimice, a aparatelor, utilajelor si masinilor ce se folosesc in protectia plantelor cultivate si a padurilor.
j) Stabilesc necesarul de produse chimice, unelte, aparate si masini folosite in protectia plantelor cultivate si a padurilor pentru sectorul agricol de stat, colectiv, individual si al gospodariilor anexe ; aprovizioneaza direct unitatile proprii, indruma aprovizionarea sectorului agricol colectiv, individual si al gospodariilor anexe, in colaborarea cu Centrocoopul si Ministerul Comertului Interior, ale caror unitati vor fi tot timpul aprovizionate cu materialele si aparatura de combatere necesare ; raspund de justa repartitie si utilizare a produselor chimice si a utilajelor pentru protectia plantelor si a padurilor.
Organizeaza si duc actiuni de propaganda in mijlocul maselor pentru popularizarea actiunilor de protectia plantelor si a padurilor.
Tin evidenta aparitiilor de daunatori si boli la plantele cultivate si paduri ; intocmesc informatiile, prognoza si avertizarea in legatura cu acestea.
ART. 5 Comitetele executive ale sfaturilor populare regionale au urmatoarele atributii in problemele de protectia plantelor si a padurilor ce le detin :
a) Organizeaza si raspund de aplicarea masurilor de prevenire si combatere a daunatorilor si bolilor la plantele cultivate si padurile ce le detin,potrivit Decretului de fata, a Hotaririlor Consiliului de Ministri, a instructiunilor si ordinelor Ministrului Agriculturii si Ministrului Silviculturii.
b) Organizeaza unitatile de protectia plantelor de pe linga Directiile Agricole Regionale, sectiile agricole si raspund de folosirea cadrelor de specialisti numai in problemele de protectia plantelor.
c) Elaboreaza decizii privind lupta impotriva daunatorilor si bolilor plantelor cultivate si padurilor.
CAP. 3 Executarea si finantarea actiunilor de protectia plantelor
ART. 6 Actiunile de protectia plantelor cultivate si a padurilor se executa si se finanteaza astfel :
a) Actiunile de prevenirea si combaterea lacustelor, gindacului Colorado, omizii paroase a dudului, riiei negre a cartofului, rozatoare de cimp, daunatorilor si bolilor - de pe terenurile rezerva de stat si parcuri de utilitate publica - se executa si se suporta din bugetul Ministerului Agriculturii.
De asemenea se executa si se finanteaza din bugetul Ministerului Agriculturii actiunile pentru combaterea daunatorilor, bolilor si buruienilor de carantina noi aparute, paduchelului din San Jose la detinatorii ce poseda un numar mai mic de 20 de pomi, precum si tratarea semintelor de bumbac, informatiile, prognoza si avertizarea privind aparitia daunatorilor si a bolilor.
Actiunile de prevenirea si combaterea tuturor daunatorilor si bolilor criptogamice din paduri vor fi executate si suportate de Ministerul Silviculturii.
b) Detinatorii terenurilor sau padurilor sint obligati sa execute actiunile de combaterea daunatorilor si bolilor din culturile contractate, combaterea daunatorilor si bolilor cu caracter endemic si accidental, daunatorilor si bolilor din padure ce nu fac obiectul prevederilor de la litera a, iar Ministerul Agriculturii si Ministerul Silviculturii ii vor sprijini in mod gratuit cu materiale de combatere, aparatura si asistenta tehnica. Ministerul Agriculturii va suporta pentru cartofii de saminta necesari gospodariilor agricole colective, intovarasirilor agricole si gospodariilor individuale, diferenta dintre pretul de cost al cartofilor rezistenti la riia neagra si pretul de cost al cartofilor comuni.
c) Pentru combaterea buruienilor pe cale chimica, daunatorilor si bolilor in pepiniere pomicole, manei de vita de vie - cind se foloseste aparatura moto-mecanica - detinatorii culturilor si plantatiilor de vii, pomi si pepiniere, sint obligati sa suporte pretul materialelor si sa presteze sau sa suporte manopera, iar Ministerul Agriculturii le va pune la dispozitie aparatura si asistenta tehnica.
d) Restul actiunilor de combaterea daunatorilor si bolilor criptogamice se executa de catre detinatorii culturilor cu mijloace proprii.
Ministerul Agriculturii poate stabili si alte actiuni noi, incadrindule in una din categoriile de mai sus, de la caz la caz, dupa necesitati sau poate schimba actiunile dintr-o categorie intr-alta prin ordinul ministrului.In cazul cind detinatorii culturilor nu executa lucrarile in timp util,ele vor putea fi executate prin organele de protectia plantelor, iar detinatorii acestor culturi vor fi obligati la plata materialului folosit si a manoperii. Urmarirea debitelor care decurg din aceste actiuni se face de catre organele Ministerului Finantelor.|
ART. 7 Ministerul Gospodariilor Agricole de Stat va stabili anual actiunile de combaterea daunatorilor si bolilor plantelor cultivate de pe teritoriul unitatilor sale, care se sustin din bugetul central al acestui minister si cele care sint suportate de catre gospodariile agricole de stat.
ART. 8 Combaterea daunatorilor cerealelor si semintelor depozitate este obligatorie pentru toti detinatorii si va fi aplicata potrivit hotaririlor Consiliului de Ministri si instructiunilor date de Ministrul Agriculturii, Mi- nistrul Gospodariilor Agricole de stat si Ministrul Colectarilor.
ART. 9 Ministerul Finantelor va asigura creditele necesare actiunilor de protectia plantelor cultivate si a padurilor care au fost inscrise in planul de cheltuieli al Ministerului Agriculturii, Ministerului Silviculturii, Ministerul Gospodariilor Agricole de Stat si in bugetele sfaturilor populare, pe baza planului de actiuni, inclusiv a actiunilor intreprinse de organele de protectia plantelor potrivit art. 6 alin. ultim, propus anual de ministerele respective. De asemenea va asigura prin Banca de Stat, la propunerea Ministerului Agriculturii, credite speciale fara dobinda, care se vor pune la dispozitia Centrocoopului in vederea procurarii si stocarii produselor chimice si a utilajelor pentru protectia plantelor cultivate.
ART. 10 In cazul cind pentru aplicarea masurilor de combatere si lichidare a focarelor de daunatori, boli si buruieni periculoase pentru economia nationala, este necesara distrugerea anumitor culturi, Ministerul Agriculturii are dreptul de a lua aceasta masura, prin ordinul Ministerului Agriculturii. In acest caz cultivatorii vor primi despagubiri din partea statului, prevazute in bugetul Ministerului Agriculturii, in conditiile ce se vor stabili prin ordinul ministrului.
ART. 11 In cazul de invazii cu caracter de calamitate declarate ca atare prin ordinul Ministrului Agriculturii, pentru culturile agricole, sau al Ministrului Silviculturii pentru paduri sau alte culturi forestiere, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, raionale, orasenesti si comunale vor mobiliza populatia pentru a lua parte activa la actiunea de combatere. In asemenea cazuri participarea scolilor si sprijinul tuturor unitatilor de stat si obstesti sint obligatorii. Unitatile Fortelor Armate vor participa la ordinul Ministrului Fortelor Armate, iar unitatile Ministerului Afacerilor Interne la ordinul ministrului acestuia.
ART. 12 Interventia organelor de protectia plantelor cultivate si de protectia padurilor in actiunile de protectia padurilor in actiunile de prevenirea si combaterea daunatorilor, care trebuiesc executate pe teritoriile perimetrelor de protectie sanitara, a surselor si instalatiilor centrale de aprovizionare cu apa potabila, pe spatiile verzi create pentru protectie si sistematizare, precum si in zonele de protectie sanitara ale intreprinderilor industriale se va face cu acordul prealabil al organelor Inspectiei Sanitare de Stat regionale sau al organelor sanitaro-antiepidemice locale.
ART. 13 Unitatile socialiste care au exploatari agricole si forestiere sint obligate sa-si formeze brigazi si echipe de muncitori instruiti pentru combaterea daunatorilor si bolilor.
CAP. 4 Carantina fitosanitara
ART. 14 Pentru preintimpinarea raspindirii daunatorilor, bolilor si buruienilor periculoase culturilor agricole si sectorului forestier, pentru lichidarea focarelor acestora si pentru a se opri introducerea in tara a daunatorilor, bolilor si buruienilor periculoase, se instituie carantina fitosanitara. Ministerul Agriculturii are dreptul, prin organele sale de carantina, de a aplica sau ridica masurile de carantina fitosanitara pe terenurile undeva fi cazul si va impune sau va lua masurile de combatere sau lichidare a focarelor.
ART. 15 Toate culturile producatoare de material saditor pomicol, viticol,forestier si ornamental, precum si loturile semincere de orice fel, necesare insamintarilor, destinate fie pentru comercializare, fie pentru uz propriu, sint supuse obligatoriu controlului de carantina fitosanitara efectuat de delegatii autorizati ai Ministerului Agriculturii. Desfacerea si folosirea produselor sus aratate din culturile de inmultire supuse regimului de carantina fitosanitara va putea fi facuta numai pe baza unui certificat fitosanitar eliberat detinatorlui culturii de Ministerul Agriculturii.
ART. 16 Detinatorii sub orice forma de culturi producatoare de materiale de inmultire agricole si forestiere, sint obligati a aplica toate masurile de combatere indicate de organele de carantina fitosanitara. In cazul cind detinatorii nu au aplicat de loc sau la timp masurile de combatere si se constata prezenta daunatorilor, bolilor si buruienilor de carantina, aceste masuri vor fi aplicate de catre organele de protectia plantelor in contul detinatorilor. Organele de protectia plantelor autorizate pot da alta destinatie materialului infestat sau infectat sau sa ia masuri de distrugerea lui. Ministerul Agriculturii nu va plati nici un fel de indemnizatie sau despagubire pentru materialul distrus sau pentru celelalte pagube pricinuite, daca exista culpa sau neglijenta din partea producatorilor respectivi.
ART. 17 Prin ordinul Ministrului Agriculturii se pot reglementa transporturile de produse agricole, pentru orice uz, infectate sau infestate de daunatori, boli sau seminte de buruieni de carantina.
ART. 18 Plantele, partile de plante, semintele, fructele si orice alte produse agricole si forestiere, care fac obiectul importului, exportului si tranzitului pe teritoriul tarii sint supuse obligatoriu controlului fitosanitar.
Organizarea acestui control fitosanitar, precum si masurile de carantina externa se stabilesc prin instructiunile Ministrului Agriculturii, date cu avizul consultativ al ministerelor interesate si cu respectarea conventiilor internationale privind protectia plantelor.
CAP. 5 Fabricarea, importul si controlul produselor chimice, al utilajelor,aparatelor si masinilor destinate protectiei plantelor cultivate si padurilor
ART. 19 Pentru asigurarea cu produse insecticide, fungicide, erbicide, rodenticide si alte produse chimice, precum si cu masini, utilaje si aparate folosite in protectia plantelor cultivate si a padurilor, se vor infiinta in anumite intreprinderi industriale sectiuni specializate in aceasta productie.Pentru revizia si reparatia aparatelor si masinilor de protectia plantelor si padurilor si pentru confectionarea pieselor de schimb, Ministerul Agriculturii si Ministerul Gospodariilor de Stat, folosind posibilitatile existente vor organiza in cadrul centrelor mecanice si atelierelor regionale GOSTAT sectii specializate pentru repararea si confectionarea de piese de schimb pentru aparatele si masinile din sectorul protectiei plantelor.
ART. 20 Fabricarea si folosirea produselor chimice, utilajului, aparaturii si masinii de protectia plantelor se poate face numai daca tipul a fost autorizat. Autorizarea se da de catre Ministerul Agriculturii in urma cercetarilor facute de catre Institutele de specialitate I.C.M.E.A., I.C.A.R., I.C.E.S. si I.C.T.A. si pe baza avizului obligatoriu al unei comisii interministeriale de specialisti, alcatuita din reprezentanti ai Ministerului Agriculturii, Ministerului Silviculturii, Ministerului Gospodariilor Agricole de Stat, Ministerul Industriei Chimice si Ministerul Industriei Metalurgice si Constructiilor de Masini. Daca produsele chimice au actiune nociva asupra celor care le manipuleaza, atit fabricarea cit si folosirea lor, precum si a utilajelor intrebuintate, trebuie avizate din punct de vedere sanitar de catre Ministerul Sanatatii, Inspectia Sanitara de Stat, potrivit legilor in vigoare.
ART. 21 Importul de produse chimice, aparate sau masini de protectia plantelor se va face cu autorizarea Ministerului Agriculturii, data pe baza avizului comisiei prevazute la art. 20.
ART. 22 Delegatii autorizati ai Ministerului Agriculturii, Ministerului Gospodariilor Agricole de Stat si ai Ministerului Silviculturii sint in drept de a ridica probe pentru analize din produsele chimice folosite in protectia plantelor, de la intreprinderile industriale, magazine de desfacere, depozitele unitatilor care le folosesc. Ministerul Agriculturii poate da autorizatie de a efectua acest control si la persoane apartinind altor ministere si institutii de stat.
ART. 23 Pentru prevenirea atacurilor de daunatori si boli si pentru aplicarea la timp a masurilor de combaterea acestora, unitatile exterioare de protectia plantelor ale Ministerului Agriculturii si Ministerului Silviculturii, gospodariile agricole de stat, unitatile de protectia plantelor ale sfaturilor populare, unitatile comertului de stat si cooperatiste care desfac produse chimice si utilaj pentru protectia plantelor cultivate si a padurilor, vor avea permanent cantitatea de materiale necesara ducerii acestor actiuni. Pentru prevenirea si combaterea invaziilor accidentale si cu caracter de calamitate, Ministerul Agriculturii, Ministerul Silviculturii si Ministerul Gospodariilor Agricole de Stat vor avea un stoc minim de materiale pentru a putea interveni eficace in aceste actiuni. Acest stoc se va completa anual si nu va fi considerat ca un stoc supranormativ. Separat de cantitatile prevazute mai sus, la propunerea Ministerului Agriculturii se va crea o rezerva de stat cu principalele produse de insecticide si fungicide necesare in protectia plantelor si a padurilor.
ART. 24 Nu se pot folosi produse chimice in protectia plantelor si a padurilor,fara a avea un buletin de analiza calitativa si nu se pot folosi utilaje, aparate si masini de protectia plantelor si a padurilor fara a fi incercate si avizate. Pentru executarea acestor analize chimice si biologice se va extinde laboratorul Ministerului Agriculturii prin crearea si a unei sectii de analize, iar incercarile si avizarea masinilor, aparatelor si a utilajului se va face de catre Institutul de Cercetari pentru Mecanizarea si Electrificarea Agriculturii.
ART. 25 Substantelor chimice folosite in protectia plantelor cultivate si a padurilor, cu exceptia cloropicrinei si a acidului cianhidric, nu li se aplica prevederile Decretului nr. 496/1952, pentru reglementarea regimului substantelor si produselor toxice, publicat in Buletinul Oficial al Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane nr. 33 din 21 septembrie 1953. Ministrul Agriculturii, Ministrul Silviculturii si Ministrul Gospodariilor Agricole de Stat, Impreuna cu Ministrul Sanatatii, vor da instructiuni privind modul de pastrare si utilizare a produselor chimice, a aparaturii si a masinilor de protectia plantelor si padurilor, iar impreuna cu ConsiliulCentral al Sindicatelor vor da instructiuni privind masurile de protectia muncii.
CAP. 6 Dezvoltarea cercetarilor stiintifice, pregatirea cadrelor, propaganda
ART. 26 Pentru aplicarea in cele mai bune conditii a mijloacelor de prevenirea si combaterea daunatorilor, bolilor, fanerogamelor parazite si buruienilor de carantina ce s-au adaptat la specificul tarii noastre, pentru urmarirea biologiei daunatorilor, agentilor patogeni care produc boli la plante, a fanerogamelor parazite si a buruienilor de carantina, pentru stabilirea de noi mijloace de lupta impotriva acestora si pentru indrumarea productiei de produse chimice, aparate si masini necesare in protectia plantelor si padurilor, se vor intari unitatile existente pe linga Institutul de Cercetari Agronomice, Institutul de Cercetari si Experimentari Silvice, Institutul deCercetari pentru Mecanizarea si Electrificarea Agriculturii si Institutul deCercetari Tehnico-Analitice, sau se vor infiinta noi unitati de cercetare.
ART. 27 Ministerul Agriculturii si Ministerul Silviculturii impreuna cu Ministerul Invatamintului, vor lua masuri pentru pregatirea cadrelor superioare, medii si profesionale, necesare actiunilor de protectia plantelor si padurilor, accentuindu-se si mai mult predarea acestei discipline in formele de invatamint existente.
Pentru nevoile gospodariilor agricole colective si pentru pregatirea de cadre tehnice ajutatoare in gospodariile agricole de stat, se vor infiinta cursuri de specialitate in protectia plantelor, care vor pregati brigadieri si muncitori ce vor deservi actiunile de combaterea daunatorilor si bolilor.Modul de organizare si durata cursurilor se va stabili prin instructiunile Ministrului Agriculturii, Ministrului Silviculturii si Ministrului Gopodariilor Agricole de Stat.
ART. 28 Ministerul Agriculturii si Ministerul Silviculturii, Ministerul Culturii si Ministerul Invatamintului vor lua masuri pentru raspindirea in rindurile populatiei a cunostintelor asupra protectiei plantelor si a padurilor.
CAP. 7 Sanctionarea infractiunilor si contraventiilor
ART. 29 Prevederile Decretului de fata si ale instructiunilor si ordinelor date de Ministrul Agriculturii, Ministrul Silviculturii si Ministrul Gospodariilor Agricole de Stat pentru aplicarea acestui Decret, precum si ale hotaririlor si dispozitiilor Consiliului de Ministri privind prevenirea si combaterea daunatorilor, bolilor, fanerogamelor parazite si a buruienilor de carantina din culturile si plantatiile agricole si forestiere, sint obligatorii pentru toate organele de stat si celelalte institutii de stat si cooperatiste, pentru organizatiile obstesti, precum si pentru toti locuitorii tarii.
ART. 30 Acele incalcari ale dispozitiilor prezentului Decret, care constituie infractiuni, se pedepsesc potrivit legilor penale.
ART. 31 Ministerul Agriculturii si Ministerul Silviculturii vor stabili, in conformitate cu Decretul nr. 184/1954, republicat in Buletinul Oficial al Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane nr. 12 din 28 mai 1955, contraventiile la normele prezentului Decret.
ART. 32 Ministrul Agriculturii, Ministrul Gospodariilor Agricole de Stat si Ministrul Silviculturii vor intocmi in termen de 30 de zile de la data prezentului Decret instructiunile pentru aplicarea acestuia.
ART. 33 Dispozitiile privitoare la protectia plantelor, din Decretul nr. 367 din12 septembrie 1953 ; art. 1 din Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 552 din11 iunie 1949 ; partea VI, Capitolele I, II, III si IV, din Legea privitoarela organizarea si incurajarea agriculturii, din 22 martie 1937 ; Legea nr.406 din 7 mai 1941 privitoare la modificarea si completarea art. 73 din Legea privitoare la organizarea si incurajarea agriculturii; parte privitoare la modificarea art. 64, cuprinsa in art. II al Legii nr. 699 din 31 iulie 1941,pentru "modificarea art. 54-64, 161 pct. 3, 172 alin. 5 si 174 alin. 1 din Legea privitoare la organizarea si incurajarea agriculturii", precum si orice alte dispozitii contrarii prevederilor prezentului Decret, se abroga.

1967

DECRETUL Nr. 648
din 29 iunie 1967 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei Forestiere

Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Romania hotaraste:

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1.- Ministerul Economiei Forestiere infaptuieste politica statului in ramurile silviculturii si industriei de exploatare si prelucrare a lemnului si indeplineste, in aceste ramuri, functia de coordonator pentru unitatile de sub indrumarea si controlul altor organe centrale sau a comitetelor executive ale sfaturilor populare.

CAPITOLUL II

Atributii

Art.2.- Ministerul Economiei Forestiere are urmatoarele atributii:

a) organizeaza, indrumeaza si controleaza sectoarele si unitatile din sfera sa de activitate;

b) planifica si coordoneaza activitatea tehnica, industriala, economica si financiara a unitatilor din subordinea sa.

Normele tehnice stabilite pentru fabricarea produselor din nomenclatorul sau sint obligatorii si pentru unitatile subordonate altor organe centrale sau comitetelor executive ale sfaturilor populare, care fabrica produse similare;

c) organizeaza buna gospodarire si mentinerea fondului forestier, luind masuri pentru plantarea terenurilor despadurite si refacerea arboretelor degradate si bracuite, ameliorarea terenurilor degradate din fondul forestier, imbunatatirea compozitiei arboretelor si ridicarea continua a productiei si productivitatii padurilor, prin operatiuni de cultura si de igiena a padurii;

d) organizeaza, indrumeaza si controleaza activitatea de exploatare a padurilor, prin utilizarea complexa si valorificarea superioara a masei lemnoase;

e) organizeaza valorificarea superioara a lemnului in produse noi prin prelucrarea complexa si completa a materialului lemnos;

f) organizeaza actiunile de prevenire a daunatorilor padurii si de combatere a acestora, precum si de paza a padurii;

g) ia masuri de introducere a speciilor forestiere de valoare, tinind seama de conditiile de sol si clima, pentru sporirea volumului de masa lemnoasa;

h) organizeaza dezvoltarea economiei vinatului si pescuitului in apele de munte, lacurile alpine, inclusiv cele de acumulare si de baraj; paza fondurilor de vinatoare si piscicole; valorificarea integrala a vinatului si produselor accesorii ale padurii. Sprijina Asociatia generala a vinatorilor si pescarilor sportivi din Republica Socialista Romania si coordoneaza activitatea sa de vinatoare si pescuit in apele de munte, potrivit dispozitiilor legale in vigoare;

i) coordoneaza activitatea de aprovizionare si desfacere a combustibililor solizi pentru incalzit;

j) studiaza si propune, respectiv aplica, masuri in sfera sa de activitate pentru:

- utilizarea rationala a mijloacelor de productie;

- introducerea si extinderea tehnicii noi in toate sectoarele de activitate;

- dezvoltarea capacitatilor de productie, cresterea productivitatii muncii si reducerea pretului de cost;

- imbunatatirea continua a calitatii produselor, precum si imbunatatirea sortimentelor;

- infiintarea de unitati industriale noi, comasarea, dezvoltarea si specializarea unitatilor existente;

- infiintarea si dezvoltarea unitatilor de cercetari, studii si proiectari;

k) organizeaza si coordoneaza executarea lucrarilor de investitii in sfera sa de activitate, prin unitatile de sub indrumarea si controlul sau si prin alte organizatii socialiste de specialitate;

l) ia masuri pentru asigurarea aprovizionarii tehnico-materiale a unitatilor subordonate;

m) organizeaza desfacerea produselor unitatilor din subordinea sa si a produselor similare ale unitatilor subordonate altor organe centrale pentru care are sarcina de coordonator;

n) organizeaza activitatea intreprinderilor de comert exterior din subordinea sa, efectuind exportul de produse lemnoase realizate in unitatile subordonate lui sau in unitatile subordonate altor organe centrale ori comitetelor executive ale sfaturilor populare, pentru care are sarcina de coordonator, precum si importul unor m,aterii prime din lemn;

o) organizeaza, indrumeaza si coordoneaza activitatea de studii, cercetare si de proiectare din unitatile subordonate;

p) elaboreaza propuneri si stabileste preturi cu ridicata si amanuntul, potrivit normelor legale;

r) ia masuri pentru imbunatatirea conditiilor de munca; stabileste norme departamentale si orice masuri privind protectia muncii si asigura respectarea si aplicarea acestora in unitatile din subordinea sa;

s) organizeaza si indrumeaza activitatea magazinelor proprii pentru prezentarea si desfacerea marfurilor produse in unitatile din subordinea sa;

t) angajeaza personalul ministerului si numeste personalul de conducere ale unitatilor subordonate;

u) organizeaza si urmareste pregatirea muncitorilor si maistrilor, cresterea calificarii acestora, precum si ridicarea nivelului tehnico-profesional al inginerilor, tehnicienilor si economistilor;

v) organizeaza si indrumeaza, prin unitatile de sub indrumarea si controlul sau, indeplinirea sarcinilor care decurg din activitatea de colaborare economica si tehnico-stiintifica in cadrul relatiilor internationale;

z) indeplineste orice alte atributii date prin lege.

CAPITOLUL III

Organizare

Art.3.- Ministerul Economiei Forestiere este condus de ministru, care, in indeplinirea atributiilor sale, este ajutat de un prim-adjunct al ministrului, de adjuncti ai ministrului si de secretari generali.

Atributiile primului adjunct al ministrului, ale adjunctilor ministrului si ale secretarilor generali se stabilesc prin ordinul ministrului.

In cadrul Ministerul Economiei Forestiere functioneaza Colegiul ministerului, Consiliul tehnico-stiintific si Comisia de coordonare a activitatii stiintifice.

Colegiul Ministerului Economiei Forestiere se organizeaza si functioneaza potrivit normelor legale.

Organizarea si atributiile Consiliului tehnico-stiintific sint stabilite prin regulament emis de ministru, iar membrii consiliului sint numiti prin ordinul ministrului.

Organizarea si functionarea Comisiei de coordonare a activitatii stiintifice se stabileste prin regulament emis de ministru si avizat de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice.

Art.4.- Ministerul Economiei Forestiere are urmatoarea structura organizatorica

- Departamentul Silviculturii;

- Directia generala a exploatarii, transporturilor si industrializarii lemnului;

- Directia generala a produselor finite din lemn;

- Directia generala de export;

- Directia generala de aprovizionare si desfacere;

- Directia constructii forestiere;

- Directia plan economic;

- Directia tehnica si investitii;

- Directia de personal;

- Directia de invatamint;

- Directia secretariat si gospodarie;

- Corpul de control al ministrului;

- Oficiul de control financiar;

- Oficiul mecano-energetic;

- Oficiul juridic;

- Arbitrajul ministerului;

- Oficiul pentru primirea, evidenta si urmarirea rezolvarii reclamatiilor, sesizarilor si propunerilor.

Pentru indeplinirea atributiilor ce le revin, Departamentul Silviculturii si directiile generale au un aparat propriu format din directii, sectoare si servicii.

Ministerul Economiei Forestiere are in subordinea sa directii regionale silvice, directii regionale de exploatare, transport si industrializarea lemnului, intreprinderi si organizatii economice, intreprinderi pentru comert exterior, institutul de cercetari forestiere, institutul de studii si proiectari forestiere, scoli pentru pregatirea cadrelor tehnice si muncitoresti si un centru de documentare tehnica pentru economia forestiera.

Atributiile, structura organizatorica si normele de functionare ale unitatilor prevazute in prezentul articol se stabilesc de ministrul economiei forestiere.

Art.5.- Directia generala de aprovizionare si desfacere si Directia generala de export functioneaza potrivit prevederilor legale privind organizarea si functionarea intreprinderilor si organizatiilor economice de stat.

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

Art.6.- Modul de aplicare a prevederilor prezentului decret se stabileste prin hotarare a Consiliului de Ministri.

Art.7.- Decretul nr. 471 din 17 decembrie 1959, privind reorganizarea unor ministere, se abroga.

Presedintele Consiliului de Stat,

CHIVU STOICA

1969

REPUBLICARE Nr. 0 din 30 ianuarie 1969
privind Codul silvic
(CODUL SILVIC*)
PREAMBUL

       In Republica Socialista Romania padurile sunt proprietate de stat, bun al intregului popor; ele constituie una dintre principalele bogatii naturale si au un rol deosebit de insemnat in economia tarii
       Apararea padurilor este o sarcina a organelor si organizatiilor de stat si obstesti, o indatorire patriotica a tuturor cetatenilor.
       In documentele Partidului Comunist Roman se reflecta in chip deosebit preocuparea permanenta pentru gospodarirea rationala a resurselor forestiere ale tarii si valorificarea integrala si complexa a masei lemnoase. Insemnate sarcini au fost stabilite sectorului forestier pentru sporirea productiei si productivitatii padurilor.
       Tinand seama de transformarile politice, economice si sociale care au avut loc in tara noastra, dispozitiile inca in vigoare ale vechiului cod silvic, ce dateaza din anul 1910, au devenit cu totul necorespunatoare.
       Pentru ca in legislatia noastra sa se reflecte transformarile social - economice, realizarile obtinute in ramura economiei forestiere si in vederea asigurarii cadrului legal al ocrotirii si dezvoltarii padurilor, prezentul cod stabileste reguli socialiste de aparare, gospodarire si dezvoltare a fondului forestier.

CAPITOLUL I: Dispozitii generale

Art. 1

Padurile si terenurile afectate impaduririi sau care servesc nevoilor de cultura, productie ori administrare, forestiere, constituie proprietate de stat si alcatuiesc fondul forestier al Republicii Socialiste Romania.
Fac parte din fondul forestier acele suprafete prevazute in alineatul precedent, care sunt determinate ca atare prin amenajamente silvice.

Art. 2

      Trecerea in fondul forestier a unor terenuri agricole, scoaterea de terenuri din acest fond pentru nevoile agriculturii sau in vederea executarii unor lucrari necesare altor ramuri ale economiei nationale, precum si defrisarea de paduri in acest scop, se fac numai pe baza de hotarare a Consiliului de Ministri.
      Beneficiarii lucrarilor de investitii sau productie, pentru a caror executare sunt necesare terenuri ce se scot din fondul forestier ori defrisari de paduri, vor include in valoarea acestor lucrari sumele stabilite in conditiile prevazute prin hotarare a Consiliului de Ministri, pentru terenurile scoase defintiv sau temporar din fondul forestier, precum si despagubirile pentru defrisarea padurilor inainte de ajungerea la varsta normala de taiere si cheltuielile suplimentare determinate de exploatarea in conditii speciale a unor arborete din padurile ce se defriseaza.
     Organizatiile socialiste posesoare ale terenurilor scoase temporar din fondul forestier sunt obligate ca la expirarea termenului sa redea aceste terenuri in starea de a putea fi impadurite. In acest scop, vor desfiinta toate lucrarile ce ar impiedica plantarea terenurilor respective, cum sunt gropile de imprumut, fundatiile, constructiile si altele asemenea.**)

Art. 3

Fondul forestier este supus regimului silvic, care cuprinde un complex de norme tehnice silvice, economice si juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protectia si paza acestui fond.

Art. 4

Terenurile cu vegetatie forestiera care nu sunt cuprinse in amenajamente silvice, cum sunt plantatiile forestiere pentru protectia terenurilor agricole, zonele de arbori afectate protectiei pasunilor si delimitate ca atare, zonele de arbori afectate protectiei lucrarilor hidrotehnice, plantatiile forestiere de pe terenurile degradate situate in afara perimetrului padurilor, aliniamentele de arbori de-a lungul canalelor de irigatie, raurilor, drumurilor sau altor cai de comunicatie, sunt supuse unor reguli tehnice silvice si de paza.

Art. 5

Ministerul Economiei Forestiere raspunde de aplicarea politicii partidului si guvernului in domeniul administrarii si gospodaririi fondului forestier.

De asemenea, Ministerul Economiei Forestiere stabileste regulile tehnice silvice si de paza aplicabile terenurilor cu vegetatie forestiera; coordoneaza, indruma si controleaza respectarea acestor reguli.

Art. 6

Fondul forestier se amelioreaza si se dezvolta in scopul asigurarii materiei prime lemnoase si a celorlalte produse ale padurii, necesare economiei nationale, precum si pentru indeplinirea unor functii de protectie.

Defrisarea de paduri, in vederea executarii unor lucrari necesare economiei forestiere, se face cu aprobarea ministrului economiei forestiere.

Art. 7

In raport cu functile pe care le indeplinesc, padurile se impart in grupe functionale, dupa cum urmeaza:

a) paduri de productie si protectie, care sunt destinate sa produca material lemnos pentru industria de prelucrare a lemnului si pentru alte nevoi ale economiei nationale, precum si de a indeplini un rol de protectie;

b) paduri cu functii speciale de protectie, care conditioneaza pastrarea si dezvoltarea unor obiective de interes economic, social sau stiintific.

Art. 8

Padurile si terenurile prevazute in art. 1 se inregistreaza in evidenta forestiera, care se intocmeste pe baza de amenajamente silvice.

Terenurile cu vegetatie forestiera prevazute in art. 4 se inregistreaza in evidenta vegetatiei forestiere.

Evidentele prevazute in alineatele precedente se organizeaza de catre Ministerul Economiei Forestiere in concordanta cu principiile care stau la baza reglementarii sistemului de evidenta funciara si se tin de ocoalele silvice.

CAPITOLUL II: Administrarea fondului forestier

Art. 9

Padurile si terenurile care fac parte din fondul forestier sunt in administrarea operativa a intreprinderilor de stat pentru economia forestiera. Unele paduri sunt terenuri care fac parte din fondul forestier pot fi date in administrarea operativa sau in folosinta altor organizatii socialiste.

Transmiterea unora dintre padurile sau terenurile care fac parte din fondul forestier, aflate in administrarea operativa a intreprinderilor de stat pentru economia forestiera, in administrarea operativa ori folosinta altor organizatii socialiste, sau retransmiterea de la acestea, se face numai pe baza unei hotarari a Consiliului de Ministri.

Art. 10

Padurile si terenurile care fac parte din fondul forestier, administrate de intreprinderile de stat pentru economia forestiera, sunt destinate sa asigure materialul lemnos si celelalte produse ale padurii necesare satisfacerii cerintelor generale ale economiei nationale.

Padurile si terenurile care fac parte din fondul forestier, aflate in administrarea sau folosinta altor organizatii socialiste, sunt destinate satisfacerii nevoilor locale de interes obstesc.

Art. 11

Terenurile cu vegetatie forestiera care nu fac parte din fondul forestier se administreaza de posesorii sau detinatorii acestora.

CAPITOLUL III: Gospodarirea fondului forestier

Art. 12

Modul de gospodarire a padurilor si terenurilor care fac parte din fondul forestier se stabileste prin amenajamente silvice.

Amenajamentele silvice se intocmesc in raport cu planurile de dezvoltare a economiei nationale, tinandu - se seama de urmatoarele obiective:

a) asigurarea continuitatii productiei forestiere;

b) sporirea productiei si productivitatii fondului forestier;

c) folosirea rationala a padurilor si ameliorarea functiilor de protectie ale acestora.

Art. 13

Amenajamentele silvice se intocmesc pentru toate padurile si terenurile care fac parte din fondul forestier de organele de specialitate ale Ministerului Economiei Forestiere si se aproba prin ordinul ministrului.

Art. 14

Amenajamentele silvice se revizuiesc sau se refac din zece in zece ani.

Art. 15

Pentru ridicarea productiei si productivitatii fondului forestieri si pentru ameliorarea functiilor de protectie ale padurilor, se executa, de organizatiile socialiste care au in administrare operativa sau in folosinta paduri si terenuri din fondul forestier, urmatoarele lucrari de cultura:

a) regenerarea si refacerea padurilor existente;

b) crearea de paduri noi pe terenuri destinate a fi impadurite;

c) ameliorarea arboretelor necorespunzatoare;

d) ingrijirea arboretelor.

In executarea lucrarilor de cultura a padurilor se va da prioritate introducerii si extinderii speciilor lemnoase cu crestere rapida si de valoare economica ridicata.

Art. 16

Produsele lemnoase ale padurii rezultate din taieri de regenerare sunt produse principale; cele rezultate din efectuarea lucrarilor de ingrijire sunt produse secundare.

Produsele lemnoase ale padurii rezultate in urma doboraturilor si rupturilor de vant sau a unor calamitati, precum si cele rezultate din defrisari pentru linii electrice, drumuri, culoare, linii parcelare, ori alte linii similare, sunt produse accidentale.

Rasina, coaja, liberul de tei, fructele, ciupercile si altele de acest fel, ce se recolteaza din paduri, sunt produse accesorii.

Art. 17

Cantitatile de material lemnos si alte produse ale padurii ce se exploateaza anual sunt cele prevazute in planul de stat. La stabilirea acestor cantitati se va tine seama de prevederile amenajamentelor silvice.

Art. 18

Exploatarea produselor principale si secundare se face in conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice, precum si ale regulilor de cultura si de exploatare.

Produsele accidentale si accesorii se exploateaza si se valorifica pe baza instructiunilor tehnice date de ministrul economiei forestiere.

Suprafetele din fondul forestier unde se executa exploatari, se delimiteaza pe teren de catre personalul tehnic al intreprinderilor de stat pentru economia forestiera.

Art. 19

Produsele padurii de orice fel se exploateaza in temeiul unei autorizatii eliberate de organele Ministerului Economiei Forestiere, intocmita pe baza actului de punere in valoare, care curpinde estimarea cantitativa, calitativa si valorica a produselor ce se exploateaza.

Art. 20

Arborii din fondul forestier destinati a fi taiati se vor marca in prealabil cu ciocane silvice.

Forma si modul de utilizare a ciocanelor silvice, precum si felul cum se face marcarea arborilor sau a unor loturi de arbori destinati taierii, se stabilesc prin ordinul ministrului economiei forestiere.

Tiparul ciocanelor silvice se inregistreaza si se pastreaza la organele notariatului de stat, aceste operatiuni fiind scutite de orice taxe.

Art. 21

Termenele, modalitatile si epocile de taiere, scoatere si transport al materialului lemnos din paduri, precum si epocile de recoltare a produselor accesorii, se stabilesc prin instructiuni date de ministrul economiei forestiere.

Art. 22

Vanatul din paduri si pestii din apele de munte sunt considerate produse ale padurii.

Ministerul Economiei Forestiere organizeaza cresterea si recoltarea vanatului in vederea asigurarii unui efectiv normal, care sa nu aduca pagube fondului forestier si terenurilor agricole.

Art. 23

Organizatiile socialiste care au in administrare operativa sau folosinta paduri si terenuri facand parte din fondul forestier sunt obligate sa se supuna normelor de gospodarire prevazute in prezentul capitol.

CAPITOLUL IV: Protectia si paza fondului forestier si a altor terenuri cu vegetatie forestiera

Art. 24

Ministerul Economiei Forestiere intocmeste si publica in fiecare an liste nominale ale daunatorilor si bolilor ce trebuie combatute. In acest scop, fiecare intreprindere de stat pentru economia forestiera tine sub observatie toate padurile si terenurile cu vegetatie forestiera cuprinsa in raza sa de activitate, fara deosebire de cine are administrarea operativa sau folosinta acestora.

Art. 25

Masurile de prevenire si combatere a bolilor si daunatorilor padurilor se stabilesc de Ministerul Economiei Forestiere si se executa de personalul tehnic al intreprinderilor de stat pentru economia forestiera. Organizatiile socialiste care au in administrare operativa sau folosinta paduri ori terenuri din fondul forestier sunt obligate sa sprijine de indata si efectiv aceste masuri.

Art. 26

Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor care prezinta pericol comun pentru paduri si terenurile agricole se asigura de Ministerul Economiei Forestiere impreuna cu Consiliul Superior al Agriculturii si se executa, pentru padurile si terenurile facand parte din fondul forestier, de personalul tehnic prevazut in articolul precedent, iar pentru terenurile agricole, de catre posesorii sau detinatorii acestora.

Art. 27

Posesorii sau detinatorii terenurilor cu vegetatie forestiera prevazute in art. 4 sunt obligati sa executa lucrarile de prevenire si combatere a bolilor si daunatorilor acestei vegetatii, stabilite de Ministerul Economiei Forestiere; acesta coordoneaza actiunile de prevenire si combatere si acorda sprijin tehnic pentru executarea lor.

In cazul in care posesorii sau detinatorii terenurilor prevazute in alineatul precedent nu executa in timp util lucrarile de prevenire si combatere a daunatorilor si bolilor, acestea vor putera fi executate de intreprinderile de stat pentru economia forestiera, posesorii sau detinatorii terenurilor respective fiind obligati la plata manoperei si a materialului folosit.

Art. 28

Personalul tehnic si de paza al padurilor din intredprinderile de stat pentru economia forestiera are obligatia sa asigure paza fondului forestier aflat in administrarea acestora impotriva taierilor ilegale, furturilor, distrugerilor, degradarilor, incendiilor, pasunatului neautorizat si altor fapte pagubitoare.

Art. 29

Paza padurilor aflate in administrarea operativa sau folosinta organizatiilor socialiste se face de catre acestea.

Paza vegetatiei forestiere de pe terenurile care nu fac parte din fondul forestier se asigura de posesorii sau detinatorii acestora.

Personalul tehnic de specialitate din intreprinderile de stat pentru economia forestiera controleaza modul cum se asigura paza padurilor si a celorlalte terenuri cu vegetatie forestiera de organele si organizatiile prevazute in alineatele precedente.

Art. 30

Comitetele executive ale consiliilor populare, organele Ministerului Afacerilor Interne, precum si cantonierul de drumuri si cai ferate, in cadrul atributiilor lor de serviciu, au obligatia sa sprijine actiunea de paza a padurilor si sa-si dea concursul in acest scop organelor silvice.

Art. 31

Organele si organizatiile de stat, cooperatiste si obstesti, care desfasoara o activitate in cuprinsul padurilor, sunt obligate a lua masuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor in raza lor activitate.

Orice cetatean aflat in padure sau in apropierea acesteia este obligat sa contribuie efectiv la indeplinirea masurilor prevazute in alineatul precedent.

Art. 32

Amplasarea in interiorul padurilor ori in apropierea acestora a unor instalatii industriale sau a altor asemenea obiective ce pot pricinui vatamari padurilor se face in conditiile prevazute de normele legale si numai cu avizul prealabil al ministrului economiei forestiere.

Art. 33

Pasunatul in paduri este permis in locurile si in conditiile stabilite de ministrul economiei forestiere.

Nu va putea fi autorizat pasunatul in plantatii, in regenerari naturale tinere si in padurile care indeplinesc functie speciala de protectie.

Art. 34

Organizatiile socialiste si cetatenii au indatorirea patriotica de a apara si ocroti padurile si vegetatia forestiera, precum si de a sprijini efectiv masurile initiate in acest scop.

CAPITOLUL V: Circulatia materialelor lemnoase

Art. 35

Materialele lemnoase de orice fel vor putea fi transportate de la locul de taiere sau depozitare numai insotite de acte tip de provenienta. Modelul acestor acte se stabileste de Ministerul Economiei Forestiere

Pentru materialele lemnoase care provin de la organizatiile socialiste de stat, actele de provenienta se elibereaza de catre acestea.

Pentru materialele lemnoase avand alta provenienta decat aceeea de la organizatiile socialiste de stat, actele prevazute in alineatul 1 se elibereaza de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti, municipale sau ale sectoarelor municipiului Bucuresti, de pe teritoriul caraora pleaca materialul.

Art. 36

Materialele lemnoase gasite in curs de transport, neinsotite de actele prevazute in art. 35, vor fi retinute de organele silvice competente sau de organele de militie, atunci cand aceasta este necesar, pentru stabilirea provenientei lei.

Sefii de gara si capitanii de port vor retine in acelasi scop materialele lemnoase prezentare spre expediere fara acte de provenienta si vor sesiza de indata organul de urmarire penala cel mai apropiat.

Art. 37

Materialele lemnoase retinute conform art. 36 alin. 1 vor fi date in custodie, dupa imprejurari, ocolului, brigazii sau cantonului silvic cel mai apropiat, ori unei organizatii socialiste care dispune de spatiul necesar depozitarii si de mijloace de paza corespunzatoare. Carausul gasit fara acte de provenienta este obligat sa transporte materialele lemnoase la locul de predare in custodie.

Materialele lemnoase retinute in statiile de cale ferata sau in porturi raman depozitare pe rampele, cheiurile ori in magaziile acestora si se dau in custodie unui angajat cu atributii de paza din serviciul statiei sau portului.

Art. 38

Daca in urma cercetarilor sau judecatii nu se poate stabili provenienta materialelor retinute, acestea vor fi confiscate potrivit dispozitiilor corespunzatoare din legea penala sau din actele normative privind sanctionarea contraventiilor, iar in cazul in care s-a stabilit proveninenta, materialele retinute vor fi restituite proprietarului.

Daca materialele ce urmeaza a fi restituite se afla retinute intr-o statie de cale ferata sau intr-un port, organul care a facut cercetarile va comunica de indata sefului statiei sau capitanului portului ca poate proceda la expedierea lor.

CAPITOLUL VI: Contraventii si infractiuni

Art. 39

Ocuparea unor paduri sau terenuri din fondul forestier fara aprobare legala, ocuparea de suprafete mai mari din acest fond sau amplasarea lucrarilor pe alte terenuri decat cele aprobate, neredarea terenurilor scoase temporar din fondul forestier in stare de a putea fi impadurite, constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a) organizatiile socialiste, cu amenda de la 5.000 la 50.000 lei;

b) persoanele fizice, cu amenda de la 500 la 10.000 lei.

Contraventiile prevazute in alineatul precedent se constata de inginerii si tehnicienii de la ocoalele silvice si de la inspectoratele silvice, imputerniciti in acest scop de directorii inspectoratelor silvice, iar amenda se aplica prin rezolutie pe procesele - verbale de constatare a acestor contraventii de catre directorii inspectoratelor silvice.

Amenzile aplicate organizatiilor socialiste vor fi imputate de acestea persoanelor vinovate de savarsirea faptelor ce constituie contraventii***).

Art. 40

Celelalte fapte care constituie contraventii silvice se sanctioneaza cu amenda intre 20 si 2.500 lei; stabilirea acestora,a sanctiunilor si modului lor de aplicare se face de catre Consiliul de Ministri***)

Art. 41

Ocuparea unor paduri sau terenuri din fondul forestier fara aprobare legala, ocuparea de suprafete mai mari din aycest fond sau amplasarea lucrarilor pe alte terenuri decat cele aprobate, neredarea terenurilor scoase temporar din fondul forestier in stare de a putea fi impadurite, savarsite in mod repetat, constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la un an.***)

Art. 42

Taierea ori scoaterea din radacini, fara drept, de arbori, puieti ori lastari, cu sau fara ridicarea acestora, din paduri sau de pe alte terenuri cu vegetatie forestiera, apartinand organizatiilor socialiste, daca valoarea pagubei este mai mare de 300 lei, sau daca valoarea pagubei este pana la 300 lei, dar a fost savarsita in mod repetat, constituie infractiune si se pedepseste cu amenda de la 700 la 2.000 lei.

Cu aceeasi pedepasa se sanctioneaza urmatoarele fapte savarsite in paduri sau alte terenuri cu vegetatie forestiera, daca valoarea pagubei produsa organizatiilor socialiste este mai mare de 300 lei, sau daca valoarea pagubei este pana la 300 lei dar au fost savarsite in mod repetat:

a) insusirea de arbori doborati de fenomene naturale sau de arbori, puieti sau lastari, care au fost taiati ori scosi din radacini, fara drept, de alta persoana;

b) distrugerea sau degradarea arborilor, puietilor ori lastarilor.***)

Art. 43

Faptele prevazute in articolul precedent se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda, daca au fost savarsite in una din urmatoarele conditii:

a) intre apusul si rasaritul soarelui;

b) prin taierea arborilor cu fierastraul;

c) in padurile sau terenurile cu vegetatie forestiera care indeplinesc exclusiv functii de protectie;

d) de trei sau mai multe persoane;

e) in interval de un an de la data condamnarii definitive a faptuitorului pentru o infractiune silvica.

Tentativa se pedepseste.***)

Art. 44

Vatamarea arborilor, puietilor sau lastarilor prin pasunare in zone sau paduri in care pasunatul este interzis, daca valoarea pagubei cauzate depaseste 300 lei, constituie infractiune si se pedepseste cu amanda de la 700 la 2.000 lei.***)

Art. 45

Infractiunile prevazute in codul silvic se constata, se urmaresc si se judeca potrivit dispozitiilor codului de procedura penala, cu derogarile si completarile prevazute in art. 46 si art. 47 din codul silvic.***).

Art. 46

Pe langa organele de urmarire penala sunt competenti sa constate infractiunile prevazute in codul silvic inginerii si tehnicienii cu atributii privind problemele de silvicultura din Ministerul Economiei Forestiere, cei din inspectoratele silvice si cei din ocoalele silvice. Birgadierii si padurarii ocoalelor silvice sunt de asemenea competenti sa constate infractiunile din codul silvic, cu exceptia acelora prevazute de art. 41.***)

Organele competente care constata aceste infractiuni au dreptul de a retine obiectele provenite din fapte penala sau acelea ce au fost folosite la savarsirea lor.

Aceste organe, insotite de un delegat al comitetului executiv al consiliului popular comunal, orasenesc, municipal sau al sectorului municipiului Bucuresti, pot sa identifice materialele lemnoase provenite din infractiuni, la locurile unde se afla materialele.

In privinta materialelor lemnoase retinute in cursul transportului, se aplica dispozitiile art. 37 si 38.

Art. 47

Procesele - verbale de constatare a infractiunilor se trimit, in vederea calcularii valorii pagubelor, ocolului silvic in raza caruia a fost savarsita infractiunea.

Dupa efectuarea calculului, seful ocolului silvic trimite procesul - verbal, impreuna cu acel calcul, organului de urmarire penala competent, incunostintand despre aceasta si organul care a incheiat procesul - verbal.

Art. 48

Valoarea pagubelor cauzate prin infractiuni sau alte fapte ilicite se calculeaza, in ce priveste arborii sau alte fapte ilicite se calculeaza, in ce priveste arborii pe picior, puietii si lastarii, potrivit criteriilor anume stabilite prin hotarare a Consiliului de Ministri.

In cazurile in care pagubele, in ce priveste arborii pe picior, puietii si lastarii, sunt pricinuite de angajatii organizatiilor socialiste daunate prin fapte care nu constituie infractiuni sau contraventii si pentru care easpunderea materiala este reglementata potrivit legislatiei muncii, sumele ce se pot imputa acestor angajati se calculeaza, de asemenea, potrivit criteriilor anume stabilite prin hotarare a Consiliului de Ministri.

CAPITOLUL VII: Dispozitii finale

Art. 49

In aplicarea prevederilor prezentului cod, ministrul economiei forestiere este imputernicit sa dea instructiuni tehnice silvice cu privire la administrarea, gospodarirea, protectia si paza fondului forestier si a altor terenuri cu vegetatie forestiera.

Art. 50

Codul silvic din 9 aprilie 1910, Legea nr. 204 din 23 iunie 1947 pentru apararea patrimoniului forestier, Decretul nr. 201 din 14 mai 1953 privind circulatia produselor lemnoase, precum si orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentului cod, se abroga.

Art. 51

Prezentul cod intra in vigoare dupa 30 de zile de la publicare in Buletinul Oficial.

_____________________________________________________

*) Republicarea facuta in temeiul art. III din Decretul nr. 45/1969, publicat in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania, Partea I, nr. 15 din 30 ianuarie 1969.

**) Alineatele 2 si 3 ale art. 2 au fost introduse prin Decretul nr. 45/1969 si, conform art. II al decretului, au intrat in vigoare odata cu noul cod penal (la 1 ianuarie 1969).

***) Textele art. 39 - 46 alin. 1, cu modificarile introduse prin Deacretul nr. 45/1969, au intrat in vigoare in forma lor actuala conform art. II al decretului, odata cu noul cod penal (la 1 ianuarie 1969).

1970

1971

1972

1973

1974

1975

1976

1977

1978

DECRET AL CONSILIULUI DE STAT nr. 248
din 1 august 1978 privind evaluarea pagubelor cauzate avutului obstesc prin taierea, scoaterea din radacini, distrugerea sau degradarea arborilor pe picior, puietilor si lastarilor

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania d e c r e t e a z a :

Art. 1. - Evaluarea pagubelor cauzate avutului obstesc prin taierea, scoaterea din radacini, distrugerea sau degradarea arborilor pe picior, puietilor si lastarilor, in fondul forestier sau pe alte terenuri cu vegetatie forestiera, in cazul in care raspunderea materiala se stabileste in conformitate cu prevederile Codului muncii, se face potrivit anexei nr. 1.

Art. 2. - In cazurile in care pagubele mentionate la art. 1 sint cauzate prin fapte care, potrivit legii, constituie contraventii sau infractiuni, evaluarea se face potrivit anexei nr. 2

Art. 3. - Valoarea pagubelor pentru arborii pe picior se diminueaza cu valoarea materialului lemnos recuperat de catre unitatea prejudiciata, calculata la preturile de productie si livrare stabilite potrivit prevederilor legale in vigoare la data constatarii pagubei.

Art. 4. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentul decret.

Art. 5. - Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 1396/1962 privind modul de stabilire a valorii paguibelor cauzate avutului obstesc pentru arborii pe picior si puieti se abroga.

NICOLAE CEAUSESCU

Presedintele

Republicii Socialiste Romania

ANEXA nr. 1
-----------------

V A L O A R E A
pagubelor cauzate prin taierea, scoaterea din radacini, distrugerea sau degradarea arborilor pe picior, puietilor sau lastarilor in cazul in care raspunderea materiala se stabileste in conformitate cu prevederile codului muncii

I. ARBORI PE PICIOR

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Nr. Diametrul masurat Rasinoase Foioase

crt. la cioata lei/buc lei/buc cm

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1. Pina la 2 6 4
2. Piaa la 4 10 6
3. Pina la 8 15 8
4. Pina la 12 20 10
5. Pina la 16 40 20
6. Pina la 20 60 40
7. Pina la 24 90 60
8. Pina la 28 140 90
9. Pina la 32 190 120
10. Pina la 36 250 160
11. Pina la 40 320 210
12. Pina la 44 380 260
13. Pina la 48 440 310
14. Pina la 52 510 370
15. Pina la 56 570 430
16. Pina la 60 640 490
17. Pina la 64 720 570
18. Pina la 68 790 640
19. Pina la 72 880 720
20. Pina la 76 970 820
21. Pina la 80 1.060 930
22. Peste 80 1.200 1.000

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

II. PUIETI SI LASTARI
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Nr. Specificatii lei/buc

cr
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

A. Puieti forestieri de talie mica nerepicati
1. Rasinoase din solarii 0.30
2. Brad, duglas si larice din pepiniere 0.40
3. Alte rasinoase din pepiniere 0.30
4. Plop euramerican de 1 an din pepiniere 1.70
5. Plop euramerican de 2 ani din pepiniere 7.40
6. Plop alb din pepiniere 0.80
7. Nuc din pepiniere 0.60
8. Stejari si alte specii de foioase de 1 an din pepiniere ( specii 0.20 principale de amestec, de ajutor, arbusti )
9. Stejari si alte specii de foioase de 2 ani din pepiniere 0.30

B. Puieti forestieri de rasinoase repicati
10. Brad, duglas, larice 0.60
11. Alte rasinoase 0.40

C. Puieti pentru plantaje si puieti ornamentali
12. Molid, brad 58.00
13. Alte rasinoase 26.00
14. Cvercinee 28.00
15. Alte specii de foioase 18.00

D. Puieti din plantatii si regenerari naturale ( se ia in calcul un puiet sau lastar la mp )
16. Rasinoase 6.00
17. Plop euramerican 11.00
18. Alte specii de foioase 5.00

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

N O T A :

Valoarea pagubelor cauzate prin taierea de virfuri sau craci de pe arbori pe picior se stabileste luindu-se in calcul diametrul masurat la capatul gros

A N E X A nr. 2

V A L O A R E A
pagubelor cauzate prin taierea, scoaterea din radacini, distrugerea sau degradarea arborilor pe picior, puietilor sau lastarilor cind prejudiciul este cauzat prin fapte care, potrivit legii, constituie contraventii sau infractiuni

I. ARBORI PE PICIOR

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Nr. Diametrul masurat Rasinoase Foioase

crt. la cioata lei/buc lei/buc cm

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1. Pina la 2 8 6
2. Piaa la 4 15 10
3. Pina la 8 25 20
4. Pina la 12 30 30
5. Pina la 16 60 50
6. Pina la 20 110 90
7. Pina la 24 180 140
8. Pina la 28 280 210
9. Pina la 32 360 290
10. Pina la 36 480 390
11. Pina la 40 620 500
12. Pina la 44 750 620
13. Pina la 48 870 740
14. Pina la 52 990 880
15. Pina la 56 1.120 1.020
16. Pina la 60 1.260 1.180
17. Pina la 64 1.400 1.350
18. Pina la 68 1.560 1.530
19. Pina la 72 1.720 1.730
20. Pina la 76 1.890 1.960
21. Pina la 80 2.070 2.220
22. Peste 80 2.400 2.600

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

II. PUIETI SI LASTARI
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Nr. Specificatii lei/buc

crt
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

A. Puieti forestieri de talie mica nerepicati
1. Rasinoase din solarii 0.40
2. Brad, duglas si larice din pepiniere 0.50
3. Alte rasinoase din pepiniere 0.40
4. Plop euramerican de 1 an din pepiniere 2.40
5. Plop euramerican de 2 ani din pepiniere 10.50
6. Plop alb din pepiniere 1.10
7. Nuc din pepiniere 0.80
8. Stejari si alte specii de foioase de 1 an din pepiniere ( specii 0.30 principale de amestec, de ajutor, arbusti )
9. Stejari si alte specii de foioase de 2 ani din pepiniere 0.50

B. Puieti forestieri de rasinoase repicati
10. Brad, duglas, larice 0.70
11. Alte rasinoase 0.50

C. Puieti pentru plantaje si puieti ornamentali
12. Molid, brad 82.00
13. Alte rasinoase 38.00
14. Cvercinee 40.00
15. Alte specii de foioase 18.00

D. Puieti din plantatii si regenerari naturale ( se ia in calcul un puiet sau lastar la mp )
16. Rasinoase 7.00
17. Plop euramerican 15.00
18. Alte specii de foioase 6.00
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
N O T A :

Valoarea pagubelor cauzate prin taierea de virfuri sau craci de pe arbori pe picior se stabileste luindu-se in calcul diametrul masurat la capatul gros.

DECRET nr. 382
din 2 octombrie 1978 privind majorarea virstelor si a diametrelor de taiere ale unor categoriide arbori,
precum si unele masuri de reglementare a taierilor

EMITENT : CONSILIUL DE STAT

aparut in BULETINUL OFICIAL nr. 89 din 10 noiembrie 1978
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza :
ART. 1 Se majoreaza virstele si diametrele de taiere ale arborilor din speciile gorun si stejar pedunculat, apte sa produca busteni pentru furnire estetice, potrivit anexei * la prezentul decret, care inlocuieste prevederile punctelor 5 "codru" si 6 "codru" din anexa nr. 4 la " Programul national pentru conservarea si dezvoltarea fondului forestier in perioada 1976-2010 ", adoptat prin Legea nr. 2/1976.
ART. 2 Majorarea virstelor si diametrelor de taiere ale arborilor, prevazuta la art. 1, se aplica la exploatarea unor suprafete de maximum 35 mii hectare, din care 20 mii hectare paduri de gorun de clasa I de productie, 10 mii hectare paduri de gorun de clasa a II-a de productie si 5 mii hectare paduri de stajar pedunculat de clasa I de productie.
In cadrul actiunii de reamenajare a padurilor, Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii va lua masuri, incepind cu anul 1978, pentru delimitarea suprafetelor prevazute la alin. 1 si stabilirea lucrarilor de gospodarire necesare in aceste suprafete de padure, in vederea transformarii lor in unitati specializate de producere a bustenilor de furnire estetice.
ART. 3 Posibilitatea anuala a padurilor, prevazuta in " Programul national pentru conservarea si dezvoltarea fondului forestier in perioada 1976-2010 ", se diminueaza incepind cu anul 1981 cu 115 mii mc, din care 70 mii mc gorun,10 mii mc stejar pedunculat si 35 mii mc alte foioase.
Comitetul de Stat al Planificarii va asigura elaborarea indicatorilor proiectului planului national unic de dezvoltare economico-sociala pe anii 1981-1985, in corelare cu prevederile alin. 1.
ART. 4 In padurile tinere, neajunse la exploatare, se vor executa taieri de ingrijire-degajari, curatiri si rarituri, in functie de stadiul de dezvoltarea acestora, extragindu-se selectiv atit arborii, indiferent de diametru, care impiedica dezvoltarea celor de calitate superioara - ce trebuie mentinuti pina la maturitate -, cit si cei uscati, atacati de insecte, doboriti sau rupti de vint ori zapada.
Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii va elabora,pina la data de 30 iunie 1979, norme tehnice imbunatatite de executare a taierilor de ingrijire, pe baza rezultatelor cercetarii stiintifice si experientei unitatilor silvice cu rezultate bune la aceste lucrari.
ART. 5 Stabilirea parchetelor de taiere si alegerea arborilor ce se exploateaza se fac in conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice, sub conducerea nemijlocita a personalului tehnico-ingineresc de la ocoalele silvice si se aproba de inspectoratele silvice judetene. Volumul de masa lemnoasa ce se recolteaza, precum si structura acesteia,se aproba prin planul national unic de dezvoltare economico-sociala.
ART. 6Arborii care se exploateaza din paduri mature, precum si din padurile tinere in care se efectueaza taieri de ingrijire-rarituri, vor fi marcati potrivit normelor tehnice in vigoare.
Unitatile de exploatare vor taia din parchetele respective numai arborii marcati potrivit alin. 1.
ART. 7 Nerespectarea prevederilor prezentului decret atrage raspunderea materiala civila, disciplinara, administrativa sau penala, dupa caz.
* Anexa a fost comunicata institutiilor interesate.

------------------

1979

1980

1981

1982

DECRET nr. 320
din 13 septembrie 1982 privind infiintarea, organizarea si functionarea Ministerului Silviculturii

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - Pe data prezentului decret se infiinteaza Ministerul Silviculturii.

Ministerul Silviculturii infaptuieste politica partidului si statului in ramura silviculturii privind conservarea si dezvoltarea fondului forestier, economia vinatului si a pescuitului in apele de munte, recoltarea, prelucrarea si valorificarea fructelor de padure si a altor produse ale padurii, precum si buna gospodarire a pasunilor si finetelor din zonele montane si perimetrul forestier din celelalte zone.

Ministerul Silviculturii raspunde de aplicarea ferma a prevederilor din Programul national pentru conservarea si dezvoltarea fondului forestier.

Ministerul Silviculturii indeplineste functia de organ central coordonator pentru activitatile din domeniul sau fata de toate unitatile socialiste din subordinea organelor centrale sau locale de stat, organizatiile cooperatiste si obstesti, precum si fata de cetateni.

Art 2. - Ministerul Silviculturii conduce, indruma si controleaza activitatea unitatilor din subordinea sa si raspunde, in calitate de titular de plan, de realizarea planului, in domeniul silviculturii, de catre toate unitatile si detinatorii de terenuri cu vegetatie forestiera.

Art 3. - Ministerul Silviculturii asigura in activitatea sa aplicarea legilor, decretelor, precum si a hotaririlor Consiliului de Ministri.

Art 4. - Ministerul Silviculturii colaboreaza cu celelalte ministere si alte organe centrale, precum si cu organele locale, in scopul indeplinirii atributiilor ce-i revin.

CAPITOLUL II

Atributii

Art. 5. - Ministerul Silviculturii are urmatoarele atributii principale :

A. Cu privire la conservarea si dezvoltarea fondului forestier

Art. 6. - Ministerul Silviculturii raspunde, in cadrul planului national unic de dezvoltare economico-sociala, de conservarea si dezvoltarea fondului forestier; in care scop :

a) asigura gospodarirea unitara, pe baza de amenajamente silvice, a fondului forestier, indiferent de detinatori, precum si a vegetatiei forestiere de pe terenurile situate in afara acestuia ;

b) raspunde de pastrarea, cultivarea si punerea in valoare a intregii suprafete afectate perimetrului forestier prin programul national de conservare si dezvoltare a fondului forestier, asigura recuperarea si introducerea in circuitul economiei forestiere a tuturor suprafetelor pe care se efectueaza lucrari sau se fac schimburi pentru alte folosinte ;

c) asigura , in concordanta cu prevederile Programului national pentru conservarea si dezvoltarea fondului forestier, impadurirea terenurilor din perimetrul forestier si din afara acestuia, refacerea arboretelor de productivitate inferioara, imbunatatirea compozitiei arboretelor prin extinderea speciilor repede crescatoare si de valoare economica ridicata ;

d) organizeaza rezervatii de seminte forestiere si pepiniere pentru producerea de material de impadurire din specii valoroase de inalta eficicienta economica, pentru toti detinatorii de teren, precum si pentru alte nevoi ale economiei nationale ;

e) organizeaza amplasarea si punerea in valoare a volumului de masa lemnoasa ce urmeaza a se exploata anual potrivit amenajamentelor silvice aprobate, sarcinilor de plan si reglementarilor prevazute de dispozitiile normative in vigoare ;

f) raspunde de aplicarea stricta a normelor de regenerare a padurilor, intarirea functiilor de protectie a acestora, indiferent de detinatori ;

g) ia masuri pentru protectia tuturor terenurilor din fondul forestier impotriva eroziunii si degradarilor de orice fel, raspunde de executarea lucrarilor de ameliorare a terenurilor degradate si de corectare a torentilor si de redarea integrala a acestora in circuitul productiv .

Art. 7. - Ministerul Silviculturii raspunde de igienizarea si curatirea padurilor din intreaga vegetatie forestiera, in care scop :

a) organizeaza scoaterea si valorificarea arborilor cazuti, rupti si doboriti de vint sau de zapada , uscati sau atacati de insecte ;

b) raspunde de executarea tuturor lucrarilor de curatire a padurilor, de scoaterea si valorificarea crengilor, resturilor de exploatare, de mentinerea starii de igiena a padurilor ;

c) raspunde de scoaterea si valorificarea cioatelor rezultate din exploatarea padurilor, in conformitate cu normele stabilite, precum si de amenajarea terenurilor in vederea reimpaduririi acestora ;

d) organizeaza si executa toate lucrarile de .ingrijire si selectie in arboretele tinere, aplica tehnologiile necesare pentru asigurarea dezvoltarii viguroase a arborilor si cresterii ponderii speciilor valoroase.

Art. 8. - Ministerul Silviculturii raspunde de organizarea tuturor actiunilor de depistare, prevenire si combatere a bolilor si daunatorilor vegetatiei forestiere. In acest scop :

a) controleaza starea fitosanitara a padurilor, intocmeste informatiile, prognozele si emite avertizari in legatura cu aparitia bolilor si daunatorilor vegetatiei forestiere ;

b) ia masuri pentru aplicarea de catre unitatile forestiere si ceilalti detinatori de terenuri cu vegetatii forestiere a tehnologiilor stabilite pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor ;

c) raspunde de executarea in bune conditii a lucrarilor pentru asigurarea starii fitosanitare a tuturor padurilor din perimetrul forestier, precum si din afara acestuia .

In cazul in care detinatorii nu executa la timp lucrarile de prevenire si combatere a bolilor si daunatorilor, acestea vor fi executate de unitatile silvice, detinatorii terenurilor respective fiind obligati sa suporte integral cheltuielile efectuate, deosebit de sanctiunile prevazute de lege;

d) asigura aplicarea unitara a masurilor de carantina fitosanitara .

Art. 9. - Ministerul Silviculturii este obligat sa ia masuri pentru apararea fondului forestier, urmarind aplicarea stricta a dispozitiilor legale. cu privire la gospodarirea padurilor si vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, prevenirea incendiilor, pagubelor provocate prin infractiuni si contraventii, respectarea prevederilor legale referitoare la functionarea instalatiilor de prelucrat lemn rotund in cherestea si circulatei materialului lemnos .

Art. 10. Ministerul Silviculturii raspunde, impreuna cu consiliile populare, de realizarea programelor de amenajare a parcurilor si celorlalte zone verzi, in care scop:

a) stabileste compozitia speciilor de arbori si arbusti ce se planteaza ;

b) exercita controlul privind aplicarea stricta normelor de conservare, protejare si taiere a arborilor si arbustilor ;

c) asigura cultivarea in parcuri si in zonele verzi a plantelor medicinale si aromatice, precum si recoltarea si valorificarea acestora potrivit programelor aprobate ;

d) urmareste producerea materialului dendrofloricol necesar zonelor verzi, dezvoltarea cu precadere a plantelor perene si arbustilor ;

e) ia masuri, impreuna cu consiliile populare, pentru recoltarea si valorificarea semintelor, fructelor si florilor din arbori si arbusti amplasati in parcuri, zone verzi, precum si din perimetrele localitatilor.

B.Cu privire la regimul de taiere a padurilor

Art. 11. - Ministerul Silviculturii raspunde de respectarea stricta a dispozitiilor legale cu privire la volumul, structura,. destinatia masei lemnoase si regimul de taiere din fondul forestier si din afara acestuia, indiferent de detinatori, inclusiv din gospodariile populatiei.

Volumul, structura si destinatia masei lemnoase supuse taierii se aproba, anual, prin planul national unic de dezvoltare economico-sociala, la propunerea Ministerului Silviculturii impreuna cu Ministerul Industrializarii Lemnului si Materialelor de Constructii si Comitetul de Stat al Planificarii.

Art. 12. - In scopul asigurarii unui regim normal de taiere si regenerare a padurilor, Ministerul Silviculturii este obligat sa ia masuri pentru .

a) inventarierea si marcarea arborilor ce urmeaza a fi exploatati ;

b) stabilirea termenelor, modalitatilor si epocilor de taiere, scoatere si transport al materialului lemnos din padure ;

c) delimitarea , pe inspectorate silvice judetene si ocoale silvice, a suprafetelor unde se executa exploatarea si a cotelor de taiere, in conformitate cu prevederile de plan ;

d) colectarea rasinii, in perioada premergatoare exploatarii masei lemnoase, pentru obtinerea colofoniului ;

e) respectarea prevederilor legale (cu privire la virstele si diametrele arborilor supusi taierii ;

f) executarea de catre unitatile de exploatare si industrializare a lemnului a actiunilor de curatire in intregime a parchetelor de crengi, cioate si alte materiale lemnoase, inainte ca acestea sa fie redate ocoalelor silvice.

Art. 13. - Ministerul Silviculturii executa, in padurile tinere neajunse la exploatare, taieri de ingrijire

- degajari, curatiri si rarituri -, in functie de stadiul de dezvoltare a padurii, asigurind extragerea selectiva a arborilor care impiedica cresterea celor de calitate superioara, precum si a celor uscati, atacati, doboriti sau rupti de vint .

Art. 14. - Taierile de once fel de arbori din fondul forestier si din afara acestuia se autoriza, in conditiile prevazute de lege, de Ministerul Silviculturii.

C. Cu privire la amenajarea, intretinerea si exploatarea drumurilor din fondul forestier

Art 15. - Ministerul Silviculturii raspunde si controleaza, in conditiile prevazute de lege, buna intretinere si gospodarire a drumurilor forestiere, a traseelor turistice, a celorlalte drumuri si cai de acces in paduri, indiferent de detinatorii acestora .

Art 16. - Construirea drumurilor forestiere si a celorlalte cai de acces in padure, a conductelor si retelelor electrice se poate face numai in conditiile si cu aprobarile prevazute de lege, cu avizul Ministerului Silviculturii.

Art. 17. - Ministerul Silviculturii impreuna cu Ministerul Industrializarii Lemnului si Materialelor de Constructii stabileste amplasarea drumurilor forestiere, a cailor ferate forestiere, a altor instalatii de transport necesare pentru exploatarea masei lemnoase, avind urmatoarele obligatii :

a) urmareste, pe parcursul executiei, respectarea integrala a prevederilor din proiect si asigurarea unei calitati corespunzatoare, cu evitarea degradarii padurilor si terenurilor limitrofe ;

b) preia, dupa terminarea exploatarii, drumurile forestiere, pentru intretinere si gospodarire ;

c) asigura, impreuna cu Ministerul Turismului si organele de resort ale consiliilor populare, marcarea si buna intretinere a traseelor turistice din zonele care fac parte din perimetrul forestier.

D. Cu privire la valorificarea fructelor de padure, ciupercilor comestibile si altor produse ale padurii

Art. 18. - Ministerul Silviculturii rapunde de elaborarea si realizarea integrala a Programului de producere si valorificare a fructelor de padure, in care scop :

a) organizeaza , in fondul forestier, plantatii de arbusti fructiferi din soiuri selectionate, asigura buna ingrijire si intretinere a acestora, in vederea realizarii productiei stabilite conforin planului ;

b) raspunde de plantarea arbustilor fructiferi pe liziera padurilor, in aliniamentele drumurilor si de-a lungul cursurilor de apa ;

c) organizeaza, impreuna cu Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, pepiniere pentru producerea de material saditor pentru arbusti fructiferi din specii valoroase de inalta productivitate ;

d) organizeaza si raspunde de intreaga activitate de recoltare si valorificare a fructelor de padure din plantatii si din flora spontana .

Art. 19. - Ministerul Silviculturii raspunde de realizarea integrala a sarcinilor ce-i revin din Programul privind cultivarea si valorificarea ciupercilor comestibile, in care scop :

a) repartizeaza pe fiecare inspectorat silvic sarcinile ce-i revin din programul privind dezvoltarea culturilor de ciuperci ;

b) controleaza si urmareste modul in care este organizata aceasta activitate pe fiecare ocol silvic , district si canton;

c) asigura materialul biologic de inmultire pentru cultivarea ciupercilor, in raport cu specificul zonelor respective ;

d) ia masuri pentru recoltarea integrala a ciupercilor comestibile cultivate, precum si a celor din flora spontana, si de valorificare a acestora prin unitatile de resort .

Art. 20. - Ministerul Silviculturii raspunde de realizarea plantatiilor de rachita in perimetrul forestier si in afara acestuia de asigurarea materialului saditor pentru toti cultivatorii din economie .

De asemenea, organizeaza activitatea de recoltare si prelucrare a rachitei in produse finite, precum si de livrare a cantitatilor stabilite prin plan, altor producatori.

Art. 21. - Ministerul Silviculturii raspunde de buna gospodarire si valorificare a semintelor, a rasinii pentru colofoniu, conurilor de brad, plantelor medicinale si aromatice din flora spontana, precum si a tuturor celorlalte produse ale padurii .

Art. 22. - Ministerul Silviculturii este obligat sa organizeze extractia primara de esente si uleiuri eterice din cetina si flora de munte, de uleiuri si celelalte substante utile din jir, ghinda, conuri de conifere si alte seminte forestiere, in vederea valorificarii prin industrializare de catre Ministerul Industriei Chimice si Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, dupa caz.

E .Cu privire la gospodarirea pasunilor si finetelor din zonele montane si perimetrul forestier din celelalte zone

Art. 23. - Ministerul Silviculturii raspunde de cultivarea, regenerarea, ameliorarea si valorificarea pasunilor si finetelor din zonele montane si perimetrul forestier din celelalte zone si ia masuri pentru realizarea productiei de masa verde stabilita conform programelor aprobate .

Art. 24. - Ministerul Silviculturii organizeaza si raspunde de executarea urmatoarelor lucrari:

a) insamintarea si suprainsamintarea cu ierburi si plante furajere de inalta productivitate a pasunilor si finetelor ;

b) curatirea si nivelarea terenurilor, scoaterea cioatelor, defrisarea maracinilor si lastarusilor daunatoare ;

c) prevenirea si combaterea eroziunii solului;

d) fertilizarea terenurilor cu ingrasaminte.

Art. 25. - Ministerul Silviculturii este obligat sa ia masuri in vederea amenajarii pentru pasunat, prin insamintare si suprainsamintare cu ierburi, a padurilor, potrivit programului stabilit si, impreuna cu Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, sa organizeze pasunatul in paduri cu respectarea normelor silvice.

Art. 26. - Ministerul Silviculturii impreuna cu organele de resort repartizeaza si organizeaza pasunatul pajistilor, recoltarea si valorificarea finetelor din fondul forestier, cu respectarea normelor legale.

Art 27. - Pasunile si finetele din zonele montane si din perimetrul forestier din celelalte zone se vor inchiria de catre Ministerul Silviculturii, prin inspectoratele silvice judetene, cu plata taxelor stabilite potrivit legii, unitatilor agricole socialiste de stat si cooperatiste, precum, si gospodariilor populatiei.

Unitatile socialiste sau persoanele fizice care inchiriaza pasuni sau finete sint obligate sa respecte regulile de intretinere si exploatare a acestora si sa asigure apararea, conservarea si integritatea fondului forestier.

F. Cu privire la dezvoltarea economiei vinatului

Art. 28. Ministerul Silviculturii raspunde de intreaga activitate de dezvoltare a economiei vinatului, in care scop :

a) asigura sporirea efectivelor si recoltelor de vinat din fiecare fond de vinatoare ;

b) ia masuri pentru asigurarea hranei si ocrotirea vinatului;

c) urmareste ridicarea continua a calitatii vinatului prin imbunatatirea structurii pe clase

de virste si sexe la speciile purtatoare de trofee si prin aplicarea corespunzatoare a selectiei ,

d) asigura protectia animalelor impotriva bolilor si altor daunatori, precum si paza efectivelor de vinat impotriva braconajului ;

e) ia masuri pentru extinderea ariei de raspindire a vinatului prin intensificarea popularii speciilor de vinat corespunzatoare, asigurarea bazei furajere, crearea de crescatorii si complexe de vinatoare in care sa se realizeze efective cantitativ si calitativ superioare ;

f) asigura recoltarea si valorificarea vinatului potrivit prevederiilor din plan, cu respectarea echilibrului biologic si mentinerea efectivelor optime pe specii ;

g) urmareste si raspunde de respectarea stricta a dispozitiilor legale privind economia vinatului.

Art. 29. - Ministerul Silviculturii impreuna cu Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si Consiliul National pentru Protectia Mediului Inconjurator raspunde de aplicarea masurilor necesare pentru limitarea efectelor negative ale utilizarii pesticidelor asupra faunei cinegetice.

G. Cu privire la amenajarea riurilor si lacurilor din zona de munte si cresterea productiei de peste

Art. 30. - Ministerul Silviculturii organizeaza si raspunde de realizarea integrala a productiei de peste in riurile si lacurile de munte in concordanta cu programele de dezvoltare a pisciculturii, in care scop:

a) raspunde de executarea tuturor lucrarilor de amenajare si intretinere piscicola a riurilor, piriurilor acumularilor si lacurilor din zonele de munte, indiferent de detinatori, In vederea sporirii productiei de peste in concordanta cu programele de dezvoltare a pisciculturii ;

b) ia masuri pentru popularea si repopularea riurilor, acumularilor si lacurilor montane cu specii de peste productiv, adecvate acestor zone, precum si pentru asigurarea puietului necesar ;

c) asigura respectarea prevederilor legale privind protectia si paza fondului piscicol impotriva bolilor si altor daunatori ;

d) stabileste perioadele si conditiile in care se efectueaza pescuitul si la masuri potrivit prevederilor legii pentru combaterea braconajului ;

e) controleaza si ia masuri pentru folosirea acumularilor de apa hidrotehnice din perimetrul forestier apartinind altor detinatori, in scopul realizarii productiei de peste stabilite.

Art. 31. - Ministerul Silviculturii raspunde de organizarea pescuitului in apele de munte si de realizarea integrala a programului de sporire a productiei de pastravi si alte specii valoroase de peste in crescatorii .

H.Cu privire la dezvoltarea sericiculturii

Art. 32. - Ministerul Silviculturii raspunde de indeplinirea integrala a sarcinilor ce-i revin din programele de dezvoltare a sericiculturii, in care scop :

a) stabileste sarcini obligatorii de producere a gogosilor de matase pe fiecare inspectorat silvic, urmareste si controleaza modul de indeplinire a acestora pe ocoale silvice, districte si cantoane ;

b) ia masuri, impreuna cu Ministerul Agriculturi:

si Industriei Alimentare, pentru asigurarea materialului de reproductie si de repartizare a acestuia pe zone, in raport de speciile de pomi si arbusti care se folosesec in hrana viermilor de matase ;

c) asigura baza materiala pentru productia gogosilor de matase in unitatile proprii, precum si pentru alti producatori, in raport cu sarcinile de plan stabilite; controleaza si indruma intreaga activitate de productie care se desfasoara in unitatile din perimetru silvic, indiferent de detinatorii acestuia ;

d) organizeaza colectarea gogosilor de matase si predarea lor unitatilor stabilite, in conformitate sarcinile de plan.

Art. 33. - Ministerul Silviculturii participa la elaborarea programelor de dezvoltare a serciculturii si impreuna cu Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, ia masuri pentru organizarea plantatiilor in perimetrul forestier si in aliniamente a speciilor de pomi si arbusti care sa asigure hrana viermilor de matase.

I. Cu privire la dezvoltarea apiculturii

Art. 34. - Ministerul Silviculturii organizeaza si raspunde de aplicarea prevederilor programului de dezvoltare a apiculturii de catre toate unitatile cares desfasoara activitatea in perimetrul forestier, in care scop:

a) raspunde de indeplinirea integrala a sarcinilor ce-i revin din programul de dezvoltare a apiculturi privind numarul de familii de albine si cresterea productiei apicole ;

b) repartizeaza, impreuna cu Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, consiliile populare si alti detinatori de familii de albine, suprafetele cu flora adecvata pentru hrana familiilor de albine in sistemul pastoral, in fondul forestier si in afara acestuia si raspunde de buna folosire a lor ;

c) organizeaza colectarea produselor apicole si predarea integrala a acestora de la unitatile proprii, conform sarcinilor stabilite.

J. Cu privire la cercetarea stiintifica

Art. 35. - Ministerul Silviculturii Impreuna cu Academia de stiinte Agricole si Silvice raspunde de orientarea, organizarea si conducerea activitatii de cercetare stiintifica in domeniul silviculturii, economiei vinatului si pisciculturii in apele de munte, asigurind ameliorarea genetica a semintelor si a materialului saditor, perfectionarea tehnologiilor pentru lucrarile silvice, ameliorarea terenurilor degradate prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor faunei si vegetatiei forestiere.

Art. 36. - Ministerul Silviculturii si Academia de stiinte Agricole si Silvice elaboreaza programe de cercetare, controleaza si urmaresc aplicarea si generalizarea rezultatelor cercetarilor stiintifice in activitatea unitatilor de productie, in care scop:

a) dezvolta productia de seminte si material de impadurire genetic ameliorat, atit pentru nevoile proprii, cit si pentru ceilalti detinatori ;

b) iau masuri pentru crearea unor specii forestiere valoroase de inalta productivitate, rezistente la factorii daunatori, indeosebi de specii autohtone repede crescatoare;

e) elaboreaza tehnologii pentru toate categoriile de lucrari silvice ;

d) stabilesc cele mai valoroase soiuri de ierburi si plante furajere si compozitiile floristice adecvate conditiilor pedoclimatice din fiecare zona ;

e)elaboreaza tehnologii de insamintare si suprainsamintare, regenerare, ameliorare, intretinere si exploatare a pajistilor naturale.

Art 37. Ministerul Silviculturii stabileste complexul de masuri tehnico-stiintifice si de valorificare a potentialului fondurilor de vinatoare si pescuit in apele de munte, asigurind conditii optime pentru ameliorarea, mentinerea si dezvoltarea faunei cinegetice si piscicole.

Art. 38. - Ministerul Silviculturii organizeaza impreuna cu Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, activitatea de cercetare si inginerie tehnologica pentru producerea si adaptarea speciilor de viermi de matase, care pot fi crescute in tara noastra, in raport de vegetatie, zona si microclimat .

Art 39. - Ministerul Silviculturii organizeaza, Impreuna cu Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si Asociatia crescatorilor de albine, activitatea de cercetare si adaptare a speciilor de albine in domeniul asigurarii si dezvoltarii apiculturii.

Art 40. - Ministerul Silviculturii impreuna cu Academia de stiinte Agricole si Silvice organizeaza, controleaza si raspunde de cercetarea si aplicare rezultatelor acesteia in actiunile de prevenire si combatere a bolilor si daunatorilor, in care scop :

a) dezvolta cercetarea privind biologia daunatorilor si a altor agenti patogeni in vederea crerii unor biopreparate biologice eficiente, a perfectionarii tehnologiei de preparare si producere a acestora, precum si a reducerii numarului de tratamente chimice in actiunile de protectie;

b) perfectioneaza metodele de prevenire si combatare a daunatorilor padurii, de stabilire a prognozei bolilor si daunatorilor si a celor mai eficiente masuri pentru combaterea acestora pe cale chimica, biologica si integrata ;

c) promoveaza si generalizeaza sistemul integrat de prevenire si combatere a bolilor si daunatorilor prin imbinarea rationala a mijloacelor chimice cu cele biologice, folosirea materialelor fizico-mecanice si aplicarea intregului complex de masuri fitosanitare.

K. Alte atributii

Art. 41. - Ministerul Silviculturii mai indeplineste in domeniul sau de activitate si urmatoarele atributii:

a) elaboreaza studii si programe privind proportiile, nivelurile, ritmurile si directiile de dezvoltare a silviculturii in perspectiva, tinind seama de rolul acesteia in ansamblul economiei nationale, de orientarile, tendintele si progresul realizat pe plan mondial ;

b) elaboreaza proiectele planurilor anuale si de perspectiva, repartizeaza indicatorii de plan economici si financiari pe unitatile subordonate ;

c) raspunde de realizarea productiei planificate, precum si de indeplinirea celorlalti indicatori ce-i revin din planul national unic de dezvoltare economicosociala si bugetul de stat ;

d) raspunde de respectarea normelor de consum de materii prime, materiale si combustibili, ia masuri pentru reducerea continua a consumurilor de materiale, energie si forta de munca, asigura recuperarea si valorificarea resurselor materiale refolosibile ;

e) elaboreaza documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii ; organizeaza, indruma si controleaza proiectarea si executarea investitulor si ia masuri pentru respectarea termenelor de punere in functiune a acestora ;

f) indruma si coordoneaza activitatea de organizare a productiei si a muncii in unitatile subordonate ; organizeaza activitatea de elaborare, aplicare si urmarire a normativelor si normelor de munca pentru toate categoriile de personal din ramura silviculturii; organizeaza elaborarea de normative si norme de munca unificate pe economie la lucrarile pentru care este coordonator; aproba metodologiile specifice de normare, precum si normativele si normele unificate din domeniul sau de activitate si controleaza modul lor de aplicare ;

g) analizeaza bilanturile si darile de seama periodice ale unitatilor subordonate si intocmeste pe cele care privesc activitatea pe intregul minister ;

h) intocmeste si executa bugetul de venituri si cheltuieli pentru administratia centrala a ministerului si unitatile bugetare subordonate ;

i) exercita atributiile ce-i revin potrivit legii cu privire la preturi si tarife in domeniul sau de activitate ;

j) elaboreaza si aproba, potrivit legii, norme republicane specifice silviculturii si urmareste aplicarea lor ;

k) indruma activitatea de inventii si inovatii si se preocupa de generalizarea celor mai importante realizari ; face propuneri cu privire la problemele de tipizare si standardizare ;

l) asigura aplicarea politicii partidului si statului in probleme de personal, in care scop :

- stabileste criterii unitare de selectionare, pregatire, perfectionare si promovare a personalului din silvicultura si controleaza aplicarea acestora ;

- stabileste necesarul de personal in perspectiva si ia masuri pentru pregatirea acestuia, potrivit legii ;

- incadreaza personalul pentru aparatul propriu, numeste, potrivit legii, organele de conducere ale unitatilor subordonate ;

- elaboreaza norme obligatorii privind atributiile si sarcinile personalului din inspectoratele silvice judetene si ocoalele silvice ;

- ia masuri pentru respectarea si executarea cu strictete si intocmai de catre intregul personal muncitor a normelor stabilite prin legi si a atributiilor de serviciu, intarirea ordinii si disciplinei in munca ;

- organizeaza si asigura perfectionarea pregatirii profesionale a personalului precum si verificarea periodica a cunostintelor acestora, cunoasterea legilor, a hotaririlor si a celorlalte acte normative, a regulilor de comportare specifice personalului silvic ;

- asigura baza materiala si dotarea liceelor de specialitate si a scolilor profesionale din subordinea sa, precum si cadrele didactice de specialitate necesare ;

m) participa la elaborarea propunerilor privind perfectionarea elementelor sistemului de retribuire din silvicultura; elaboreaza norme tehnice pentru aplicarea unitara a elementelor sistemului de retribuire pentru unitatile subordonate si controleaza modul lor de aplicare ;

n) stabileste, potrivit legii, masuri cu privire la protectia muncii, in scopul asigurarii celor mai bune conditii de munca, al prevenirii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale, precum si pentru imbunatatirea continua a conditiilor de trai ;

o) organizeaza activitatea de informare documentara, asigura informarea unitatilor subordonate cu privire la tendintele progresului tehnico-stiintific pe plan national si mondial editeaza publicatii si lucrari privitoare la problemele de stiinta, tehnica si productie, specifice activitatilor pe care le conduce ;

p) indruma si controleaza Asociatia Generala a Vinatorilor si Pescarilor Sportivi din Republica Socialista Romania si sprijina activitatea acesteia ;

r) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege.

CAPITOLUL III

Organizare si functionare

Art. 42. - Conducerea colectiva a Ministerului Silviculturii se realizeaza de catre Comitetul de conducere al Consiliului silviculturii. Conducerea activitatii curente a ministerului se asigura de catre Biroul executiv ai Consiliului silviculturii.

Art. 43. Ministerul informeaza Comitetul de conducere si Biroul executiv ale Consiliului silviculturii asupra principalelor probleme rezolvate in perioada dintre sedintele acestora .

Art. 44. - Ministerul Silviculturii are in conducerea sa un ministru, un adjunct al ministrului si un secretar de stat

Adjunctul ministrului si secretarul de stat se numesc. prin decret prezidential, iar atributiile acestora se stabilesc de Comitetul de conducere al Consiliului silviculturii .

Art. 45. - Ministrul reprezinta ministerul in raporturile cu celelalte organe si organizatii din tara, precum si in relatiile internationale.

Art. 46. - In cadrul Ministerului Silviculturii se organizeaza si functioneaza, potrivit Decretului nr. 78/ 1973, Consiliul tehnico-economic, organ de lucru pe linga organele de conducere colectiva ale ministerului.

Art. 47. - Ministerul Silviculturii are urmatoarea structura organizatorica :

a) Inspectoratul de stat pentru conservarea, dezvoltarea si controlul exploatarii fondului forestier ;

b) Inspectoratul de stat pentru pasuni si finete din zona montana si perimetrul fondului forestier din celelalte zone si ameliorarea terenurilor degradate ;

c) Inspectoratul de stat pentru economia vinatului, a pestelui din apele de munte si valorificarea produselor padurii ;

d) Directia plan-dezvoltare, financiara si comerciala ;

e) Serviciul organizare, contro1, personal si invatamint ;

f) Serviciul secretariat-administrativ, juridic si arbitraj.

Structura organizatorica pe compartimente de munca si numarul maxim de personal in aparatul ministerului sint cele prevazute in anexele nr. 1*) si 2*).

Art. 48. - Ministerul Silviculturii are in subordinea sa inspectorate silvice judetene, intreprinderi, unitati de cercetare, proiectare si amenajari silvice, licee de specialitate si scoli profesionale.

Ministerul Silviculturii are in subordine directa unitatile prevazute in anexa nr. 3.

Art. 49. - Atributiile si normele de functionare a unitatilor prevazute la art. 47 se stabilesc de Comitetul de conducere al Consiliului silviculturii, potrivit normelor legale.

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

Art. 50. - Personalul muncitor care trece la Ministerul Silviculturii, precum si cel transferat la alte unitati, ca urmare a reorganizarii Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, se considera transferat in interesul serviciului.

Art. 51. - Personalul transferat in interesul serviciului sau trecut in aceeasi unitate in functii cu niveluri de retribuire mai mici, precum si personalul devenit disponibil, ca urmare a aplicarii prevederilor prezentului decret , beneficiaza de drepturile prevazute in art 21 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unitatile economice.

Art. 52. - Ministerul Silviculturii si unitatile din subordinea sa se doteaza, prin planul national unic, potrivit criteriilor prevazute de lege, cu mijloace de transport, masini, unelte, mijloace de mecanizare, atelaje si altele asemenea necesare activitatii lor.

Art 53. - Comitetul de Stat al Planificarii si Ministerul Finantelor, pe baza propunerilor Ministerului Silviculturii si ale celorlalte organe centrale interesate, vor supune, spre aprobare, modificarile ce decurg din aplicarea prezentului decret in planul national unic de dezvoltare economico-sociala pe anul 1982 si pe perioada 1982-1985, precum si in bugetul de stat.

Art. 54. - Prevederile din legi, decrete si alte acte normative referitoare la Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii se aplica in mod corespunzator Ministerului Silviculturii, infiintat si organizat conform prezentului decret, potrivit obiectului sau de activitate.

Art. 55. - Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezentul decret.

NICOLAE CEAUSESCU

Presedintele
Republicii Socialiste Romania
_________
*) Anexele nr. 1 si 2 se comunica institutiilor interesate
ANEXA nr. 3
Lista unitatilor din subordinea Ministerului Silvicuiturii
________________________________________________________________
Sediul Nr. crt Denumirea localitatea judetu
_________________________________________________________

1. Inspectoratul silvic judetean Alba municipiul Alba Iulia Alba
2. Inspectoratul silvic judetean Arad municipiul Arad Arad
3. Inspectoratul silvic judetean Arges municipiul Pitesti Arges
4. Inspectoratul silvic judetean Bacau municipiul Bacau Bacau
5. Inspectoratul silvic judetean Bihor municipiul Oradea Bihor
6. Inspectoratul silvic judetean Bistrita-Nasaud municipiul Bistrita Bistrita-Nasaud
7. Inspectoratul silvic judetean Botosani municipiul Botosani Botosani
8. Inspectoratul silvic judetean Brasov muninicipiul Brasov Brasov
9. Inspectoratul silvic judetean Braila municipiul Braila Braila
10. Inspectoratul silvic judetean Buzau municipiul Buzau Buzau
11. Inspectoratul silvic judetean Caras-Severin municipiul Resita Caras-Severin
12. Inspectoratul silvic judetean Calarasi municipiul Calarasi Calarasi
13. Inspectoratul silvic judetean Cluj municipiul Cluj-Napoca Cluj
14. Inspectoratul silvic judetean Constanta municipiul Constanta Constanta
15. Inspectoratul silvic judetean Covasna municipiul Sfintu Gheorghe Covasna
16. Inspectoratul silvic judetean Dimbovita municipiul Tirgoviste Dimbovita
17. Inspectoratul silvic judetean Dolj municipiul Craiova Dolj
18. Inspectoratul silvic judetean Galati municipiul Galati Galati
19. Inspectoratul silvic judetean Giurgiu comuna Comana Giurgiu
20. Inspectoratul silvic judetean Gorj municipiul Tirgu Jiu Gorj
21. Inspectoratul silvic judetean Harghita municipiul Miercurea-Ciuc Harghita
22. Inspectoratul silvic judetean Hunedoara municipiul Deva Hunedoara
23. Inspectoratul silvic judetean Ialomita municipiul Slobozia Ialomita
24. Inspectoratul silvic judetean Iasi municipiul Iasi Iasi
25. Inspectoratul silvic judetean Maramures municipiul Baia Mare Maramures
26. Inspectoratul silvic judetean Mehedinti municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinti
27. Inspectoratul silvic judetean Mures municipiul Tirgu Mures Mures
28. Inspectoratul silvic judetean Neamt municipiul Piatra-Neamt Neamt
29. Inspectoratul silvic judetean Olt municipiul Slatina Olt
30. Inspectoratul silvic judetean Prahova municipiul Ploiesti Prahova
31. Inspectoratul silvic judetean Satu Mare municipiul Satu Mare Satu Mare
32. Inspectoratul silvic judetean Salaj municipiul Zalau Salaj
33. Inspectoratul silvic judetean Sibiu municipiul Sibiu Sibiu
34. Inspectoratul silvic judetean Suceava municipiul Suceava Suceava
35. Inspectoratul silvic judetean Teleorman municipiul Alexandria Teleorman
36. Inspectoratul silvic judetean Timis municipiul Timisoara Timis
37. Inspectoratul silvic judetean Tulcea municipiul Tulcea Tulcea
38. Inspectoratul silvic judetean Vaslui municipiul Vaslui Vaslui
39. Inspectoratul silvic judetean Vilcea municipiul Rimnicu Vilcea Vilcea
40. Inspectoratul silvic judetean Vrancea municipiul Focsani Vrancea
41. Inspectoratul silvic al municipiului Bucuresti municipiul Bucuresti
42. Institutul de cercetari si amenajari silvice comuna Stefanestii de Jos, Sectorul agricol Ilfov
43. Liceul silvic Branesti comuna Branesti, Sectorul agricol Ilfov
44. Liceul silvic Cimpulung Moldovenesc orasu1 Cimpulung Moldovenesc Suceava
45. Liceul silvic Gurghiu comuna Gurghiu Mures
46. Liceul silvic Nasaud orasul Nasaud Bistrita-Nasaud
________________________________________________________________
Sediul Nr. crt Denumirea localitatea judetul
________________________________________________________________
47. Liceul silvic Timisoara municipiul Timisoara Timis
48. Scoa1a profesionala silvica Branesti comuna Branesti, Sectorul agricol Ilfov
49. Scoa1a profesionala silvica Cimpulung Moldovenesc orasul Cimpulung Moldovenesc Suceava
50. Scoala profesionala silvica Gurghiu comuna Gurghiu Mures
51. Scoala profesionala silvica Nasaud orasul Nasaud Bistrita-Nasaud
52. Scoala profesionala silvica Timisoara municipiul Timisoara Timis

DECRET NUMAR: 398
din 01 noiembrie 1982
privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Silviculturii

EMITENT : CONSILIUL DE STAT
APARUT IN BULETINUL OFICIAL Nr. 96 DIN 01/11/82 Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza :
ART. 1 Pentru asigurarea indeplinirii obiectivelor si a sarcinilor prevazute in Programul national pentru conservarea si dezvoltarea fondului forestier se infiinteaza Consiliul Silviculturii.
ART. 2 Consiliul Silviculturii se organizeaza si functioneaza ca organ deliberativ, cu caracter larg reprezentativ, si isi desfasoara activitatea sub indrumarea directa a Comitetului Central al Partidului Comunist Roman si a Consiliului de Ministri al Republicii Socialiste Romania.
ART. 3 Consiliul Silviculturii raspunde de infaptuirea politicii partidului si statului in domeniul silviculturii, controleaza si indruma activitatea
Ministerului Silviculturii privind apararea, conservarea si dezvoltarea fondului forestier, economia vinatului si pescuitului in apele de munte, recoltarea, prelucrarea si valorificarea fructelor de padure si a altor produse ale padurii, precum si buna gospodarire a pasunilor si finetelor din zonele montane si perimetrul forestier din celelalte zone.
In acest scop, Consiliul Silviculturii indeplineste urmatoarele atributii principale:
a) analizeaza si controleaza periodic modul cum se realizeaza prevederile Programului national pentru conservarea si dezvoltarea fondului forestier, stabilind masuri pentru infaptuirea lui, si raporteaza conducerii de partid si de stat asupra rezultatelor obtinute;
b) aproba studiile, prognozele si programele privind dezvoltarea in perspectiva a silviculturii;
c) avizeaza proiectul planului cincinal in ceea ce priveste amplasarea masei lemnoase si a retelei de drumuri pe intregul fond forestier;
d) adopta programul pentru cultivarea, regenerarea si valorificarea pasunilor si finetelor din zonele montane si perimetrul forestier din celelalte zone si ia masuri pentru realizarea acestuia;
e) aproba directiile dezvoltarii si programe prioritare privind dezvoltarea stiintifica in domeniul silviculturii, fructelor de padure, ameliorarii pasunilor si finetelor, economiei vinatului si pescuitului in apele de munte;
f) ia masuri pentru respectarea cu strictete a regulilor silvice si de exploatare a padurilor.
ART. 4 Consiliul Silviculturii este format din 71 membri si are in conducerea sa un presedinte, un prim-vicepresedinte si vicepresedinti. Presedintele Consiliului Silviculturii este un activist de partid si de stat.
Primul vicepresedinte al Consiliului Silviculturii este ministrul silviculturii. In lipsa presedintelui, atributiile acestuia se indeplinesc de primul vicepresedinte.
ART. 5 Consiliul Silviculturii se convoaca in sedinte plenare de doua ori pe an sau ori de cite ori este nevoie de catre presedinte sau la cererea a cel putin 1/3 din numarul membrilor sai.
ART. 6 Consiliul Silviculturii isi desfasoara activitatea in prezenta a cel putin 2/3 din numarul membrilor sai si adopta hotariri prin vot deschis, cu majoritatea membrilor sai ce-l compun.
La sedintele Consiliului Silviculturii pot fi invitati reprezentanti ai unor organe si organizatii obstesti.
ART. 7 Hotaririle adoptate de Consiliul Silviculturii sint obligatorii pentru Ministerul Silviculturii, precum si pentru inspectoratele silvice si ceilalti detinatori de vegetatie forestiera.
ART. 8 Consiliul Silviculturii in intregul sau si fiecare membru in parte raspund in fata Comitetului Central al Partidului Comunist Roman si al Consiliului de Ministri pentru intreaga activitate a consiliului; fiecare membru raspunde in fata consiliului si a presedintelui acestuia pentru indeplinirea sarcinilor ce-i sint incredintate.
ART. 9 Organul de conducere colectiva intre plenarele Consiliului Silviculturii este comitetul de conducere al consiliului, format din 31 membri. Comitetul de conducere al consiliului se compune din presedinte, primvicepresedinte, vicepresedinti si membri.
Presedintele comitetului de conducere este presedintele Consiliului Silviculturii. Comitetul de conducere al consiliului indeplineste si atributiile de organ colectiv de conducere al Ministerului Silviculturii.
ART. 10 Comitetul de conducere al consiliului se intruneste o data pe trimestru sau ori de cite ori este nevoie si se convoaca de presedinte ori la cererea a cel putin 1/3 din numarul membrilor sai.
Comitetul de conducere al consiliului isi desfasoara activitatea in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotariri prin vot deschis, cu majoritatea membrilor ce-l compun. In caz de divergenta intre presedinte si majoritatea membrilor, problema asupra careia nu s-a realizat un acord se supune Consiliului Silviculturii, iar intre sedintele acestuia, Consiliului de Ministri. La sedinte, in functie de natura si importanta problemelor aflate la ordinea de zi, pot fi invitate si alte persoane interesate in examinarea problemelor puse in dezbatere.
ART. 11 Conducerea activitatii curente a Consiliului Silviculturii si a Ministerului Silviculturii se asigura de catre biroul executiv, format din ministrul silviculturii, adjunctul ministrului, secretarul de stat, secretarul organizatiei de partid din minister, reprezentantul Uniunii Generale a Sindicatelor, precum si alte cadre din Ministerul Silviculturii sau de la alte unitati subordonate.
Presedintele biroului executiv este ministrul silviculturii.
ART. 12 Componenta Consiliului Silviculturii, a comitetului de conducere si a biroului executiv se aproba prin decret prezidential, pe o perioada de cinci ani.

1983

DECRET PREZIDENTIAL Nr. 68
din 2 martie 1983 privind componenta Consiliului Silviculturii, a comitetului de conducere si a biroului executiv

Presedintele Republicii Socialiste Romania d e c r e t e a z a:

Articol unic. - Se aproba componenta Consiliului Silviculturii, a comitetului de conducere al consiliului si a biroului executiv, prevazute in anexa, care face parte integranta din prezentul decret prezidential.

NICOLAE CEAUSESCU

Presedintele Republicii Socialiste Romania

ANEXA

C O M P O N E N T A
Consiliului Silviculturii, a comitetului de conducere al consiliului si a biroului executiv

I. Consiliul Silviculturii

Presedinte
--------------
1. Stoica Gheorghe - secretar al C.C. al P.C.R.

Prim-vicepresedinte
-------------------------
2. Cioara Ion - ministrul silviculturii

Vicepresedinti
-------------------
3. Petrescu Ion - adjunct al ministrului silviculturii
4. Ceausescu Ion - vicepresedinte al Comitetului de Stat al Planificarii
5. Tarhon Eugen - secretar de stat al Ministerului Silviculturii

Membri
----------
6. Anca Aurel - inspector de stat sef adjunct in Ministerul Silviculturii
7. Anca Virgil - inspector sef al Inspectoratului silvic judetean Bistrita-Nasaud
8. Arhip Costica - inspector sef al Inspectoratului silvic judetean Bacau
9. Balsoi Alexandru - inspector de stat sef adjunct in MInisterul Silviculturii
10. Badea Ion - vicepresedinte al Consiliului National al Apelor
11. Badila Irimie - inspector sef al Inspectoratului silvic judetean Sibiu
12. Balint Constanta - secretar de stat la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare
13. Barbulescu Nicolae - adjunct al ministrului industriei chimice
14. Bozintan Vasile - inspector sef al Inspectoratului silvic judetean Cluj
15. Bonchis Mariana - sef de district la Ocolul silvic Oradea
16. Bumbu George - director al Institutului de cercetari si amenajari silvice
17. Brega Petru - inspector sef adjunct al Inspectoratului silvic judetean Suceava
18. Cardasol Vasile - director al Institutului de cercetare si productie pentru cultura pajistilor Brasov
19. Calugaru Speranta - inginer la Ocolul silvic Tirgu Jiu
20. Catrina Ion - director adjunct stiintific al Institutului de cercetari si amenajari silvice
21. Craciun Florentin - director general al Trustului "Plafar"
22. Craciun Gheorghe - inspector sef al Inspectoratului silvic judetean Alba
23. Constantinescu Gheorghe - adjunct al ministrului industrializarii lemnului si materialelor de constructii
24. Cseresnyes Bela - vicepresedinte al Uniunii Nationale a Cooperativelor Agricole de Productie
25. Cuca Toma - secretar al Comitetului Uniunii sindicatelor din unitatile de industrializare a lemnului, materialelorde constructii si silviculturii
26. Dunareanu Virgil - director general adjunct la Centrala de exploatare a lemnului
27. Dudu Florian - sef de serviciu in Ministerul Silviculturii
28. Dumitrescu Traian - sef de serviciu, secretar al organizatiei de partid din Ministerul Silviculturii
29. Dumitrescu Stefan - inspector sef al Inspectoratului silvic judetean Mures
30. Florescu Mihail - vicepresedinte al Consiliului National pentru Stiinta si Tehnologie, ministru secretar de stat
31. Florica Nicolae - inspector sef al Inspectoratului silvic judetean Olt
32. Gheorghita Constantin - sef de sector ;a Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activitatii Economice si Sociale
33. Gindu Alexandru - inspector sef al Inspectoratului silvic judetean Vaslui
34. Hera Cristian-Ion - director al Institutului de cercetari pentru cereale si plante tehnice Fundulea
35. Ion Gheorghe - vicepresedinte al Comitetului pentru Problemele Consiliilor populare
36. Ionita Nicolae - sef de serviciu in Ministerul Silviculturii
37. Jipa Natalia - secretar pentru problemele muncii de partid in agricultura la Comitetul judetean Neamt al P.C.R.
38. Krainik Nicolae - sef al Ocolului silvic Tautii-Magheraus, judetul Maramures
39. Lazar Gheorghe - inspector sef al Inspectoratului silvic judetean Dolj
40. Logofetici Ion - director al Statiunii centrale de productie si cercetare pentru sericicultura Bucuresti
41. Lupse Dumitru - inspector sef al Inspectoratului silvic judetean Maramures
42. Maiorescu Emil - inspector sef al Inspectoratului silvic judetean Hunedoara
43. Marin Ion - sef de serviciu in Ministerul Silviculturii
44. Marinescu Gheorghe - secretar al Comitetului comunal Vintileasa al P.C.R., judetul Vrancea
45. Micu Ioan - inspector sef al Inspectoratului silvic judetean Harghita
46. Mihaiu Nicolae - instructor la Sectia pentru problemele muncii de partid in agricultura a C.C. al P.C.R.
47. Milescu Ion - inspector general in Ministerul SIlviculturii
48. Motoroga Ion - seretar pentru problemele muncii de partid in agricultura la Comitetul judetean Mehedinti al P. C. R. 49. Neacsu Aurelian - inspector de stat sef adjunct la Ministerul Silviculturii
50. Nicolaescu Maria - sef al Ocolului silvic Sinaia, judetul Prahova
51. Nitescu Constantin - inspector genaral in Ministerul Silviculturii
52. Nitu Marin - director general al Centralei "Delta Dunarii" Tulcea
53. Odorescu Ilie - inspector sef al Inspectoratului silvic judetean Caras-Severin
54. Panaite Silviu - inspector general in Ministerul Silviculturii
55. Petrache Emil - adjunct al ministrului agriculturii si industriei alimentare
56. Popescu Ion - padurar la Sectia silvocinegetica bucuresti
57. Pop Ionel - inspector sef al Inspectoratului silvic judetean Satu Mare
58. Puscau Gheorghe - secretar pentru problemele muncii de partid in agricultura la Comitetul judetean Arad al P.C.R.
59. Sava Vasile - director al I.F.E.T.-Suceava
60. Savulescu Stefan - director al Combinatului apicol Bucuresti
61. Stanescu Victor-Vasile-Teodor- decan al Facultatii de silvicultura si exploatari forestiere Brasov
62. Stanciu Gheorghe - director al Statiunii de cercetare si productie pomicola Voinesti, judetul Dimbovita
63. Stuiber Wolwgang - sef de district la Ocolul silvic Valiug, judetul Caras-Severin
64. Sarkany Iosif Arpad - inspector sef al Inspectoratului silvic judetean Covasna
65. Serb Teodor - inspector sef al Inspectoratului silvic judetean Arges
66. Sisman Gheorghe - inspector sef al Inspectoratului silvic judetean Constanta
67. Stefan Maria - secretar pentru problemele muncii de partid in agricultura la Comitetul judetean Prahova al P.C.R.
68. Suta Vasile - inspector general in Ministerul Silviculturii
69. Sutu Dumitru - brigadier la Ocolul silvic Tirgoviste, judetul Dimbovita
70. Todor Traian - inspector sef al Inspectoratului silvic judetean Timis
71. Zoldi Vasile-Andrei - sef de district la Ocolul silvic Sovata, judetul Mures

II. Comitetul de conducere al Consiliului Silviculturii

Presedinte
---------------
1. Stoica Gheorghe - secretar al C.C. al P.C.R.

Prim-vicepresedinte
---------------------------
2. Cioara Ion - ministrul silviculturii

Vicepresedinti
-------------------
3. Petrescu Ion - adjunct al ministrului silviculturii
4. Ceusescu Ion - vicepresedinte al Comitetului de Stat al Planificarii
5. Tarhon Eugen - secretar de stat la Ministerul Silviculturii

Membri
----------
6. Anca Aurel - inspector de stat sef adjunct in Ministerul Silviculturii
7. Badea Ion - vicepresedinte al Consiliului National al Apelor
8. Balint Constanta - secretar de stat la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare
9. Balsoi Alexandru - inspector de stat sef adjunct in MInisterul Silviculturii
10. Barbulescu Nicolae - adjunct al ministrului industriei chimice
11. Brega Petru - inspector sef adjunct al Inspectoratului silvic judetean Suceava
12. Bumbu George - director al Institutului de cercetari si amenajari silvice
13. Constantinescu Gheorghe - adjunct al ministrului industrializarii lemnului si materialelor de constructii
14. Cseresnyes Bela - vicepresedinte al Uniunii Nationale a Cooperativelor Agricole de Productie
15. Cuca Toma - secretar al Comitetului Uniunii sindicatelor din unitatile de industrialicare a lemnului, materialelorde constructii si silviculturii
16. Dudu Florian - sef de serviciu in Ministerul Silviculturii
17. Dumitrescu Traian - sef de serviciu, secretar al organizatiei de partid din Ministerul Silviculturii
18. Florescu Mihail - vicepresedinte al Consiliului National pentru Stiinta si Tehnologie, ministru secretar de stat
19. Gheorghita Constantin - sef de sector la Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activitatii Economice si Sociale
20. Hera Cristian-Ion - director al Institutului de cercetari pentru cereale si plante tehnice Fundulea
21. Ion Gheorghe - vicepresedinte al Comitetului pentru Problemele Consiliilor populare
22. Lupse Dumitru - inspector sef al Inspectoratului silvic judetean Maramures
23. Nicolaescu Maria - sef al Ocolului silvic Sinaia, judetul Prahova
24. Neacsu Aurelian - inspector de stat sef adjunct la Ministerul Silviculturii
25. Nitu Marin - director general al Centralei "Delta Dunarii" Tulcea
26. Odorescu Ilie - inspector sef al Inspectoratului silvic judetean Caras-Severin
27. Panaite Silviu - inspector general in Ministerul Silviculturii
28. Petrache Emil - adjunct al ministrului agriculturii si industriei alimentare
29. Stanescu Victor-Vasile- - decan al Facultatii de silvicultura si exploatari forestiere Brasov
30. Stanciu Gheorghe Teodor- director al Statiunii de cercetare si productie pomicola Voinesti, judetul Dimbovita
31. Suta Vasile - inspector general in Ministerul Silviculturii
III. Biroul executiv al Consiliului Silviculturii

Presedinte
--------------
1. Cioara Ion - ministrul silviculturii

Membri
----------
2. Petrescu Ion - adjunct al ministrului silviculturii
3. Tarhon Eugen - secretar de stat la Ministerul Silviculturii
4. Anca Aurel - inspector de stat sef adjunct in Ministerul Silviculturii
5. Balsoi Alexandru - inspector de stat sef adjunct in MInisterul Silviculturii
6. Bumbu George - director al Institutului de cercetari si amenajari silvice
7. Cuca Toma - secretar al Comitetului Uniunii sindicatelor din unitatile de industrialicare a lemnului, materialelorde constructii si silviculturii
8. Dudu Florian - sef de serviciu in Ministerul Silviculturii
9. Dumitrescu Traian - sef de serviciu, secretar al organizatiei de partid din Ministerul Silviculturii
10. Ionita Nicolae - sef de serviciu in Ministerul Silviculturii
11. Marin Ion - sef de serviciu in Ministerul Silviculturii
12. Milescu Ion - inspector general in Ministerul SIlviculturii
|13. Neacsu Aurelian - inspector de stat sef adjunct la Ministerul Silviculturii
14. Nicolaescu Maria - sef al Ocolului silvic Sinaia, judetul Prahova
15. Nitescu Constantin - inspector genaral in Ministerul Silviculturii
16. Panaite Silviu - inspector general in Ministerul Silviculturii
17. Suta Vasile - inspector general in Ministerul Silviculturii

DECRET Nr. 72
din 5 martie 1983 privind trecerea unor pasuni si finete din zona montana si perimetrul forestier din celelalte zone si a unor unitati de imbunatatire si exploatare a pajistilor la Ministerul Silviculturii

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania d e c r e t e a z a :

Art. 1. - Pe data de 15 martie 1983, pasunile si finetele din zona montana si perimetrul forestier din celelalte zone, in suprafata de 863,1 mii ha, precum si loturile semincere in suprafata de 12.608 ha, prevazute in anexa nr. 1 *), trec, din administrarea unor consilii populare comunale, orasenesti si municipale si a unor intreprinderi de imbunatatire si exploatare a pajistilor, in administrarea unor inspectorate silvice judetene, din subordinea Ministerului Silviculturii.

Incepind cu aceeasi data Ministerul Silviculturii va executa, prin unitatile subordonate, lucrari agro-ameliorative pe pasuni si finete din zona montana si perimetrul forestier din celelalte zone, in suprafata totala de 2.085,6 mii ha, din care 1.222,5 mii ha, apartinind unitatilor agricole cooperatiste si gospodariilor populatiei.

Art. 2. - Pe data de 15 martie 1983, intreprinderile de imbunatatire si exploatare a pajistilor, prevazute in anexa nr. 2, trec, din subordinea directiilor generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, in subordinea Ministerului Silviculturii, cu mentinerea gradelor de organizare si grupei de ramura.

Pe aceeasi data, personalul prevazut in anexa nr. 3 *), stabilit proportional cu suprafetele de pajisti preluate de unitatile subordonate Ministerului Silviculturii, trece la inspectoratele silvice judetene, de la intreprinderile de imbunatatire si exploatare a pajistilor, micsorindu-se corespunzator numarul de posturi al acestora.

Art. 3. - Unitatile subordonate Ministerului Silviculturii executa, pe baza de contract, lucrari agro-ameliorative necesare imbunatatirii si cresterii productivitatii pajistilor din zona montana si perimetrul forestier din celelalte zone pentru suprafata prevazuta in anexa nr. 4 *), cu plata corespunzatoare a prestatiei.

Art. 4. - Activul si pasivul, stabilit pe baza bilantului incheiat la data de 15 martie 1983, impreuna cu indicatorii economico-financiari si contractele incheiate, aferente suprafetelor prevazute la art. 1 alin. 1 si interprinderilor prevazute la art. 2, trec, prin protocol, de la consiliile judetene la Ministerul Silviculturii.

Personalul muncitor care trece la unitatile subordonate Ministerului Silviculturii, ca urmare a aplicarii prevederilor prezentului decret, se considera transferat in interesul serviciului.

Art. 5. - Se aproba dotarea inspectoratelor silvice judetene si a intreprinderilor de imbunatatire si axploatare a pajistilor, din subordinea Ministerului Silviculturii, cu utilajele si masinile prevazute in anexa nr. 5 *), in valoare totala de 287 milioane lei, din care 100 milioane lei in anul 1983 si 187 milioane lei in anul 1984.

Pina la completarea dotarii cu utilaje si masini a inspectoratelor silvice judetene si a intreprinderilor de imbunatatire si exploatare a pajistilor, din subordinea Ministerului Silviculturii, statiunile pentru mecanizarea agriculturii vor asigura in continuare, pe baza de contract, mijloacele mecanice necesare executarii lucrarilor agroameliorative pentru imbunatatirea pajistilor.

Art. 6. - Inspectoratele silvice judetene vor inchiria unitatilor agricole socialiste de stat si cooperatiste, precum si gospodariilor populatiei, pe baza de contract, cu respectarea precederilor Legii nr. 8/1971, suprafete de pasuni din zona montana si perimetrul forestier din celelalte sone, precum si suprafete de paduri pasunabile, poieni si goluri, cu respectarea normelor tehnice privind pasunatul in paduri.

Art. 7. - Comitetul de Stat al Planificarii si Ministerul Finantelor, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului decret, pe baza propunerilor Ministerului Silviculturii. Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare si comitetelor executive ale consiliilor populare judetene interesate, vor supune spre aprobare modificarea indicatorilor de plan pe 1983, pe titulari, cu influentele ce decurg si cu mentinerea echilibrului bugetar aprobat.

Art. 8. - Anexa la Decretul nr. 246/1977, referitoare la "Categoriile de persoane care beneficiaza de alocatie de stat pentru copii in cuantumuri corespunzatoare mediului urban, indiferent de mediul in care domiciliaza", se completeaza, dupa punctul 16, cu punctul 17, avind urmatorul cuprins:

"17. Mecanizatorii din cadrul inspectoratelor silvice si intreprinderilor de imbunatatiri si exploatare a pajistilor din subordinea Ministerului Silviculturii si consiliilor populare judetene."

Art. 9. - Anexa la art. 2 si art. 20 alin. 3 din decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unitatile economice se completeaza pentru ramura silvicultura, la structura de productie si conceptie, cu:

"f) ferme de productie si ezploatare a pajistilor, santiere (loturi) de imbunatatire a pajistilor,statii de deshidratare a furajelor verzi."

Organizarea acestora se face in conformitate su normele de structura si normativul de personal prevazute in anexa nr. 1 D la Decretul nr. 32/1980 cu privire la organizarea directiilor generale pentru agricultura si industria alimentara judetene si a municipiului Bucuresti, precum si a consiliilor unice agroindustriale de stat si cooperatiste.

Personalul incadrat la subunitatile prevazute la lit. f) din anexa la Decretul nr. 162/1973, referitoare la ramura silvicultura, va fi retribuit potrivit grupei de ramura corespunzatoare activitatii respective.

Art. 10. - Intreprinderile de imbunatatiri si exploatare a pajistilor din subordinea MInisterului Silviculturii se doteaza cu cite un autovehicul pentru transport marfa sub 1,5 tone, completindu-se corespunzator anexa nr. 10 la Decretul nr. 277/1979 privind unele masuri pentru rationalizarea consumului de carburanti si gospodarirea economicoasa a parcului de autovehicule si anexa nr.VIII la Decretul nr. 377/1979 privind unele masuri pentru concentrarea parcului auto de folosinta locala sau proprie din dotarea unitatilor socialiste.

Art. 11. - Anexa nr. 3 la Decretul nr. 320/1982 privind infiintarea, organizarea si functionarea Ministerului Silviculturii se modifica corespunzator prevederilor prezentului decret.

Art. 12. - Anexele nr. 1-5 fac parte integranta din prezentul decret.

NICOLAE CEAUSESCU

Presedintele Republicii Socialiste Romania

ANEXA nr. 2

T A B E L
cuprinzind intreprinderile de imbunatatire si exploatare a pajistilor care trec din subordinea directiilor generale pentru agricultura si industria alimentara judetene, in subordinea Ministerului Silviculturii
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Nr. Denumirea intreprinderii Directia generala pentru
crt. agricultura si industria alimentara judeteana in subordimea careia se afla
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1. Intreprinderea de imbunatatire si exploatare a pajistilor Alba Alba
2. Intreprinderea de imbunatatire si exploatare a pajistilor Arges Arges
3. Intreprinderea de imbunatatire si exploatare a pajistilor Bihor Bihor
4. Intreprinderea de imbunatatire si exploatare a pajistilor Bistrita-Nasaud Bistrita-Nasaud
5. Intreprinderea de imbunatatire si exploatare a pajistilor Caras-Severin Caras-Severin
6. Intreprinderea de imbunatatire si exploatare a pajistilor Covasna Covasna
7. Intreprinderea de imbunatatire si exploatare a pajistilor Dimbovita Dimbovita
8. Intreprinderea de imbunatatire si exploatare a pajistilor Harghita Hargita
9. Intreprinderea de imbunatatire si exploatare a pajistilor Hunedoara Hunedoara
10. Intreprinderea de imbunatatire si exploatare a pajistilor Maramures Maramures
11. Intreprinderea de imbunatatire si exploatare a pajistilor Regin Mures
12. Intreprinderea de imbunatatire si exploatare a pajistilor Neamt Neamt
13. Intreprinderea de imbunatatire si exploatare a pajistilor Suceava

INSTRUCTIUNI Nr.60
din 1 martie 1983 privind termenele, modalitatile si epocile de recoltare,
olectare si transport ale materialului lemnos din paduri

Ministrul silvlculturii, avind in vedere, prevederile art. 21 din Codul silvic si ale Programului national pentru conservarea si dezvoltarea fondului forestier in perioada 1976-2010, adoptat prin Legea nr. 2/1976,

tinind seama de acordul Ministerului Industrializarii Lemnului si Materialelor de Constructii, transmis cu scrisoarea nr. 1744 din 3 decembrie 1982,

in temeiul Decretului nr. 320/1982 privind infiintarea, organizarea si functionarea Ministerului Silviculturii, emite urmatoareLe instructiuni:

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

1. Recoltarea si colectarea materialului lemnos din paduri se organizeaza si se efectueaza astfel incit sa se asigure conservarea si dezvoltarea fondului forestier, valorificarea integrala si superioara a lemnului, igienizarea padurilor si promovarea regenerarii pe cale naturala a arboretelor din specii valoroase, in conformitate cu prevederile cuprinse in Programul national pentru conservarea si dezvoltarea fondului forestier in perioada 1976-2010 si alte acte normative.

2. Volumul global si structura masei lemnoase ce se exploateaza anual din fondul forestier sint stabilite prin planul national unic de dezvoltare economico-sociala.

3. Amplasarea si punerea in valoare a masei lemnoase prevazute in plan, stabilirea epocilor si termenelor de recoltare si de colectare ale lemnului din paduri, autorizarea exploatarilor si predarea parchetelor, aplicarea regulilor silvice de eyploatare si reprimire a parchetelor, precum si controlul exploatarilor, se fac in conformitate cu prevederile prezentelor instructiuni.

CAPITOLUL II

Amplasarea masei lemnoase

4. Ministerul Silviculturii, cu consultarea Ministerului Industrializarii Lemnului si Materialelor de Constructii, repartizeaza volumul de masa lemnoasa destinata productiei industriale, stabilit prin planul cincinal, pe inspectorate silvice judetene si al municipiului Bucuresti, Institutul de cercetari si amenajari silvice si alti detinatori de fond forestier, tinind seama de posibilitatea anuala a padurilor prevazuta in amenajamentele silvice si de alte resurse de lemn destinat recoltarii (pasuni impadurite si alta vegetatie forestiera de pe terenuri situate in afara fondului forestier).

Pe baza volumelor repartizate, detinatorii de fond forestier stabilesc cotele de taiere a masei lemnoase pe resurse, specii, ani si ocoale silvice.

5. In termen de 60 de zile de la primirea cotelor de taiere, inspectoratele silvice judetene si al municipiului Bucuresti, Institutul de cercetari si amenajari silvice, impreuna cu intreprinderile forestiere de exploatare si transport si alte unitati, care executa lucrari de exploatare a lemnului, amplaseaza masa lemnoasa pe unitati de productie si unitati amenajistice, corelat cu prevederile din amenajamentele silvice, tinind seama de dispozitiile Legii nr. 9/1973 privind protectia mediului inconjurator, prevederile din Programul national de perspectiva pentru amenajarea bazinelor hidrografice din Republica Socialista Romania, adoptat prin Legea nr. 1/1976, si Programul national pentru conservarea si dezvoltarea fondului forestier in perioada 1976-2010.

6. Inspectoratele silvice judetene si al municipiului Bucuresti, Institutul de cercetari si amenajari silvice, impreuna cu intreprinderile forestiere de exploatare si transport si celelalte unitati care executa lucrari de exploatare a lemnului, odata cu amplasarea masei lemnoase, stabilesc si necesarul de noi instalatii pentru transportul materialelor lemnoase.

7. Eventualele obiectii asupra amplasarii masei lemnoase se conciliaza de parti. Daca nu s-au solutionat obiectiile formulate, partile incheie un proces-verbal in care isi precizeaza punctele lor de vedere.

Inspectoratele silvice judetene si al municipiului Bucuresti si Institutul de cercetari si amenajari silvice inainteaza, in cel mult 10 zile, procesele-verbale cuprinzind obiectiile. neconciliate la Ministerul Silviculturii, pentru a fi rezolvate impreuna cu Ministerul Industrializarii Lemnului si Materialelor de Constructii.

In cazul in care procesele-verbale cuprinzind obiectiile neconciliate nu au fost inaintate in termenul prevazut la alineatul precedent, obiectiile beneficiarului se considera acceptate.

8. La amplasarea parchetelor de produse principale si secundare se tine seama de zonarea functionala a padurilor, de necesitatile culturale ale arboretelor, anii de fructificatie, dezvoltarea semintisului si sarcinile de ridicare a productiei si productivitatii padurilor. Prin amplasare se urmareste si asigurarea realizarii planului de productie industriala pentru perioadele de restrictii, cu resurse de masa lemnoasa din parchete fara restrictii.

9. Yolumul de masa lemnoasa pentru produse principale si rarituri se amplaseaza in parchete care graviteaza spre instalatiile de transport, existente sau prevazute a se construi; situate la o distanta de maximum 2 km, socotita de la partea cea mai apropiata a unitatii amenajistice fata de instalatia de transport.

10. Masa lemnoasa corespunzatoare cotei anuale de taiere se amplaseaza - de regula - in fiecare unitate de productie, la nivelul unei posibilitati.

Daca nu se asigura, pe aceasta cale, nivelul cotei de taiere stabilit, diferenta ramasa de amplasat se repartizeaza in arborete incadrate inn grupa a II-a functionala, din celelalte unitati de productie in care in anii anteriori nu s-a recoltat intreaga cantitate de lemn reprezentind posibilitatea padurilor, precum si in unitati de productie cu excedent de arborete exploatabile, proportional cu posibilitatea acestora.

11. Amplasarea masei lemnoase destinate productiei industriale, pentru perioada unui plan cincinal, sta la baza lucrarilor de punere in valoare si dezvoltare a retelei instalatiilor de transport.

In cazul in care se impun modificari datorita doboriturilor de vint, altor calamitati sau din considerente privind procesul de regenerare naturala, amplasarea initiala se reexamineaza de catre inspectoratul silvic judetean sau al municipiului Bucuresti ori Institutul de cercetari si amenajari silvice, de comun acord cu intreprinderea forestiera de exploatare si transport.

In astfel de cazuri, cota anuala de taiere se regularizeaza prin precomptare de produse principale si rarituri la unitati in cae nu au avut loc doborituri de vint sau alte calamitati, dupa cum urmeaza:

a) de catre inspectoratele silvice judetene si al municipiului Bucuresti, intre ocoalele silvice;

b) de catre Ministerul Silviculturii, intre inspectoratele silvice judetene si al municipiului Bucuresti.

CAPITOLUL III

Punerea in valoare a masei lemnoase

12. Documentul prin care se estimeaza cantitativ, calitativ si valoric masa lemnoasa destinata exploatarii este actul de punere in valoare.

Actul de punere in valoare se intocmeste in conformitate cu indrumarile tehnice cu privire la punerea in valoare a masei lemnoase, elaborate de Ministerul Silviculturii, cu avizul Ministerului Industrializarii Lemnului si Materialelor de Constructii, cu normele tehnice privind alegerea si aplicarea tratamentelor si cele privind taierile de ingrijire.

Ocoalele silvice comunica, in scris, unitatilor forestiere de exploatare si transport, cu cel putin 30 de zile inainte, perioadele in care se efectueaza culegerea datelor de teren pentru intocmirea actelor de punere in valoare, pentru ca acestea sa-si trimita imputerniciti care sa participe la lucrari si sa stabileasca tehnologiile de exploatare impreuna cu organele silvice.

13. Pina la 31 ianuarie premergator anului de productie, inspectoratele silvice judetene si al municipiului Bucuresti si Institutul de cercetari si amenajari silvire predau intreprinderilor forestiere de exploatare si transport si celorlalte unitati care executa lucrari de exploatare a lemnului, pe baza de grafice trimestrlale, actele de punere in valoare pentru produsele principale, accidentale si rarituri destinate planului de productie al anului urmator, aprobate de organele competente.

Fac exceptie de la termenul prevazut la alin. 1:

a) actele de punere in valoare pentru taieri de insamintare in anii de fructificatie, care se predau pina la 15 iulie, anterior inceperii anului forestier; pentru aceste taieri, in care stejarii sint specii de baza, termenul de predare este 1 august;

b) actele de punere in valoare pentru eventuale suplimentari de masa lemnoasa, pentru care termenele se stabilesc cu ocazia suplimentarii;

c) actele de punere in valoare pentru produsele accidentale (doborituri si rupturi de vint si zapada, arbori atacati de insecte sau incendiati, uscari in masa care s-au produs dupa data de 15 ianuarie); in aceste cazuri, actele de punere in valoare se intocmesc si se predata unitatilor forestiere de exploatare si transport, in termen de 30 de zile de la data producerii calamitatilor, astfel incit sa nu se deprecieze materialul lemnos respectiv;

d) actele de punere in valoare pentru produse rezultate in cadrul actiunii de igienizare si curatire a padurilor (arbori uscati sau pe cale de a se usca, atacati de insecte, precum si arbori dispersati, rupti sau doboriti de vint si zapada) care se predau, de regula, pina la data de 1 septembrie, anterior anului de productie;

e) actele de punere in valoare pentru produse rezultate din lucrari experimentale, prevazute in planul de cercetare stiintifica pentru ramura silvicultura, care se predau pina la data de 1 septembrie.

Actele de punere in valoare pentru produsele accidentale se intocmesc si se predau prin precomptare, cu masa lemnoasa echivalenta ca specii si structura, intreprinderilor forestiere de exploatare si transport, in cel mult 30 de zile de la data identificarii produselor prerazute la lit. c), eliberindu-se totodata si autorizatiile de exploatare a acestora.

14. Intreprinderile forestiere de exploatare si transport sint obligate sa preia si sa valorifice masa lemnoasa din doborituri si rupturi de vint si zapada, precum si cea rezultata din actiunea de igienizare si curatire a padurilor, cuprinse in planul de acoperire a masei lemnoase, indeosebi de rasinoase, stejar si fag.

Parchetele constituite din produse lemnoase rezultate in cadrul actiunii de igienizare si curatire a padurilor, din doborituri si rupturi de vint si zapada, situate in mod dispersat si cu volume de masa lemnoasda reduse la hectar, se incadreaza in categorii de accesibilitate, dupa cum urmeaza:

----------------------------------------------------------------------------

Categoria de Conditii de teren Distanta de scoatere

accesibilitate

----------------------------------------------------------------------------

- grele - panta < 25 grade 2-4 km

- panta 25-30 grade pina la 2 km

- foarte grele - panta < 25 grade 4-6 km

- panta 25-30 grade 3-5 km

- panta > 35 grade pina la 3 km

- versanti abrupti,

terenuri stincoase,

cu chei pina la 1 km

----------------------------------------------------------------------------

15. Pina la data de 15 martie premergator anului de productie, inspectoratele silvice judetene si al municipiului Bucuresti si Institutul de cercetari si amenajari silvice, impreuna cu intreprinderile forestiere de exploatare si transport, intocmesc borderoul actelor de punere in valoare, pe baza carora se fundamenteaza planul de productie al unitatilor din subordinea Ministerului Industrializarii Lemnului si Materialelor de Constructii.

16. Cantitatile de masa lemnoasa, prevazute in actele de punere in valoare pentru parchetele a caror exploatare a fost aminata sau intirziata cu cel putin un sezon de vegetatie, se reactualizeaza prin adaugarea cresterii curente.

17. In termen de 90 de zile de la primirea actului de punere in valoare intreprinderea forestiera de exploatare si transport este obligata sa-l verifice si sa faca, daca este cazul, obiectii in scris si sa le inainteze ocolului silvic care l-a intocmit.

Partile solutioneaza in comun obiectiile in termen de l5 zile de la primirea acestora. In cazul ctnd nu se pot solutiona obiectiile, ocolul silvic sesizeaza, in scris, in 10 zile, inspectoratul silvic judetean sau al municipiului Bucuresti, ori Institutul de cercetari si amenajari silvice.

Inspectoratul silvic impreuna cu intreprinderea forestiera de exploatare si transport analizeaza si rezolva aceste obiectii in termen de 30 de zile.

Actele de punere in valoare predate intreprinderilor forestiere de exploatare si transport, pentru care nu s-au facut obiectii in termenul prevazut la alin. 1, se considera acceptate.

18. Actele de punere in valoare, predate si acceptate, constituie documente primare, care stau la baza contractarii masei lemnoase si decontarii intre ocoalele silvice si intreprinderile forestiere de exploatare si transport.

In cazuri temeinic justificate, cind se constata, pe baza de control sau evidente ale produselor padurii, diferente in raport cu tolerantele actului de punere in valoare, acestea se pot regulariza daca:

a) unitatea forestiera de exploatare si transport a cerut aceasta ocolului silvic care a intocmit actul de punere in valoare, inainte de a se recolta si misca de la cioata cel mult jumatate din volumul de material lemnos existent pentru parchetul respectiv;

b) ocolul silvic constata, nu mai tirziu de recoltarea si miscarea de la cioata a cel mult jumatate din volumul de material lemnos estimat pentru parchetul respectiv, ca se obtine o cantitate mai mare de masa lemnoasa.

Cererea de acoperire a masei lemnoase declarate lipsa se analizeaza si se aproba de consiliile oamenilor muncii din inspectoratele silvice si, respectiv, de consiliul stiintific al Institutului de cercetari Si amenajari silvice, pentru fiecare parchet in parte.

19. Ocoalele silvice intocmesc acte de punere in valoare si pentru produsele lemnoase care se valorifica prin cooperativele agricole de productie, alte unitati socialiste si de populatie.

CAPITULUL IV

Epocile si termenele de recoltare si colectare a materialului lemnos din paduri

20. Recoltarea si colectarea materialului lemnos din parchete se fac in functie de modul de regenerare a arboretelor (tratamentul aplicat) si de felul taierii, in cadrul epocilor si termenelor prevazute in anexa, care face psrte integranta din prezentele instructiuni.

21. Recoltarea si colectarea masei lemnoase destinate unui an de productie incep odata cu anul forestier (1 septembrie al anului anterior) si se termina la 31 decembrie al anului de productie.

22. Pentru asigurarea conditiilor necesare regenerarii padurii, linistii vinatului, prevenirii incendiilor, protectiei solului si a apelor, in cadrul epocilor prevazute in anexa, se stabilesc duratele maxime de recoltare si colectare a masei lemnoase din parchetele destinate unui an de productie, in functie de zona geografica in care se afla si de volum, dupa cum urmeaza:

----------------------------------------------------------------------------

Durata maxima de recoltare

si colectare - luni

---------------------------

Taieri cu Taieri fara

restrictii restrictii

----------------------------------------------------------------------------

A. In zonele de cimpie si coline joase:

a) pina la 1.000 mc 3 4

b) 1.000 - 2.500 mc 4 5

c) peste 2.500 mc 5 6

B. In zonele de coline inalte si munte:

a) pina la 3.000 mc 4 5

b) 3.000- 5.000 mc 5 6

c) 5.000 - 7.500 mc 6 7

d) 7.500 -10.000 mc 8 9

e) peste 10.000 mc 10 12

----------------------------------------------------------------------------

Parchetele cu peste 10.000 mc masa lemnoasa se constituie numai in cazuri exceptionale - doborituri de vint, uscari in masa, atacuri de insecte sau defrisari de padure pe suprafete mari - aprobate potrivit legii.

In cazul distrugerii instalatiilor de transport de catre ploi torentiale, inundatii, zapezi abundente si alte asemenea fenomene naturale, inspectorul sef al inspectoratului silvic judetean si al municipiului Bucuresti sau directorul Institutului de cercetari si amenajari silvice, dupa caz, pot aproba, la cererea intreprinderli forestiere de exploatare si transport, depasirea duratei de recoltare si colectare a materialului lemnos, prevazuta la alin. 1, cu o perioada egala cu timpul necesar refacerii instalatiilor de transport distruse, in cadrul epocilor si termenelor stabilite in anexa.

23. In cazul producerii unor doborituri si rupturi de vint si zapada pe mari suprafete, atacuri de insecte, uscari in masa, epocile si duratele de recoltare si colectare se stabilesc, pentru fiecare situatie in parte, de catre conducerea inspectoratului silvic judetean si al municipiului Bucuresti sau a Institutului de cercetari si amenajari silvice, de comun acord cu conducerea Intreprinderii forestiere de exploatare si transport, astfel incit sa se evite deprecierea materialului lemnos, extinderea atacului de daunatori si intirzierea regenerarii padurii pe suprafetele respective.

24. La expirarea termenelor de recoltare si colectare, materialele lemnoase predate spre exploatare trebuie sa fie scoase si depozitate in afara parchetului.

CAPITOLUL V

Autorizarea exploatarii, predarea si primirea parchetelor

25. Pina la data de 1 august inspectoratele silvice judetene si al municipiului Bucuresti, precum si Institutul de cercetari si amenajari silvice, impreuna cu intreprinderile forestiere de exploatare si transport, stabilesc graficul de esalonare a taierii parchetelor ce urmeaza a fi atribuite spre exploatare pentru anul de productie urmator.

La intocmirea graficului se au in vedere urmatoarele:

a) parchetele de produse accidentale se exploateaza cu prioritate;

b) parchetele cu restrictii de taiere, in anii de fructificatie, se exploateaza in primul sezon de repaus vegetativ, indiferent cind s-a executat marcarea;

c) parchetele fara restrictii se esaloneaza la taiere cu prioritate in perioada 1 aprilie - 31 august, cu exceptia celor situate in paduri de agrement;

d) parchetele situate in padurile din jurul statiunilor balneoclimatice, al oraselor, de-a lungul traseelor turistice si in zone de interes turistic si cinegetic se prevad la taiere in cadrul duratelor prevazute la pct. 22, urmarindu-se ca exploatarea sa se faca in perioade mai scurte.

Inspectoratele silvice judetene si al municipiului Bucuresti, Institutul de cercetari si amenajari silvice si unitatile de exploatare si transport stabilesc, de comun acord, parchetele reprezentind rezerva de 20% din masa lemnoasa destinata planului anual de productie, care nu se includ in graficul de esalonare a taierii. Aceasta rezerva se constituie din produse principale, in parchete mici sau in unitati amenajistice intregi situate in conditii accesibile pentru a putea fi exploatate pina la sfirsitul anului de productie.

In cazul in care, pe parcursul anului, se atribuie spre exploatare masa lemnoasa neprevazuta in graficul de esalonare a taierii parchetelor si rezultata din defrisari aprobate si din produse accidentale, aceasta se precompteaza in volume, specii si structura dimensionala echivalente, din rezerva de 20%, care se reduce in mod corespunzator.

Pentru restul parchetelor din rezerva de 20% se autoriza exploatarea incepind cu data de 1 septembrie.

Graficul de esalonare a taierii parchetelor se intocmeste pe ocoale silvice si constituie anexa la contractul de livrare a masei lemnoase pe picior. Aceasta anexa se semneaza de beneficiar cu cel putin 30 de zile inainte de inceperea anului forestier.

26. Exploatarea parchetului incepe numai pe baza autorizatiei emise de catre inspectoratul silvic judetean sau ocolul silvic.

Autorizatia de exploatare se elibereaza pentru fiecare parchet sau portiuni de parchet bine delimitate, in trei exemplare, cu cel putin 30 de zile inainte de data prevazuta in graficul de esalonare a taierii parchetelor, pentru inceperea recoltarii.

Exploatarea parchetelor la termenele prevazute in autorizatie incepe numai dupa predarea suprafetelor de exploatat, la data stabilita de catre partile contractante, pe baza de proces-verbal. Predarea parchetului se face cu cel putin 15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea exploatarii.

27. Este interzisa exploatarea parchetelor, cupoanelor sau loturilor de arbori fara autorizatie de exploatare, proces-verbal de predare a suprafetei de exploatat, inainte sau dupa expirarea termenelor prevazute in aceste acte.

28. Eliberarea de autorizatii de exploatare pentru noi parchete de produse principale intr-o unitate de productie (UP) este permisa numai daca au fost exploatate si predate toate parchetele incepute in unitatea de productie respectiva, inclusiv cele de produse accidentale si cele rezultate din actiunea de igienizare si curatire a padurii.

29. In cazuri justificate, care determina neexploatarea parchetelor in termenele stabilite in autorizatie, inspectorul sef al inspectoratului silvic judetean sau al municipiului Bucuresti ori directorul Institutului de cercetari si amenajari silvice pot acorda prelungirea duratei de recoltare si colectare, la cererea intreprinderii forestiere de exploatare si transport, pentru o perioada de maximum 90 de zile, fara a depasi data de 31 decembrie al anului de productie. Pentru fiecare parchet se poate acorda o singura prelungire, in cadrul epocilor si termenelor prevazute in anexa.

30. Masa lemnoasa neexploatata pina la sfirsitul anului de productie pentru care a fost atribuita constituie resursa pentru anul urmator.

CAPITOLUL VI

Reguli silvice de exploatare a masei lemnoase

31. Intreprinderea forestiera de exploatare si transport este obligata sa organizeze recoltarea si colectarea masei lemnoase contractate, la termenele prevazute in graficul de esalonare a taierii parchetelor si cu respectarea stricta a regulilor silvice de exploatare prevazute in prezentele instructiuni.

Regulile silvice de exploatare se aplica astfel incit sa asigure protejarea regenerarii naturale si a arborilor nemarcati, evitarea eroziunii si degradarii solului, valorificarea integrala si superioara a masei lemnoase, precum si reducerea pierderilor de exploatare.

32. Tehnologia de exploatare a parchetului se stabileste de unitatea care executa lucrarile de recoltare si colectare a materialului lemnos, cu acordul ocolului silvic in raza caruia se afla parchetul si cu respectarea urmatoarelor reguli:

a) in padurile de amestec se doboara mai intii arborii de rasinoase si apoi cei de foioase;

b) la taierile rase in cring, codru si substituiri-refaceri, recoltarea arborilor se face la rind, inclusiv nuielisurile estimate prin suprafete de proba;

c) la taierile in cring se recolteaza si subarboretul, indiferent de dimensiune;

d) la taierile definitive, cu regenerare naturala asigurata, se taie si se valorifica si semintisurile neutilizabile prevazute in actele de punere in valoare, evitindu-se vatamarea grupelor de semintis utilizabil;

e) in arboretele de rasinoase se cojesc cioatele, in intregime la molid si pin, iar la brad si celelalte specii de rasinoase, prin curelare;

f) arborii uscati si iescarii se doboara si se fasoneaza inaintea inceperii exploatarii parchetului.

In perioada 1 aprilie - 1 octombrie este interzisa mentinerea in padure a lemnului de rasinoase necojit.

33. La terrminarea lucrarilor de exploatare, unitatea forestiera de exploatare si transport este obligata sa execute nivelarea cailor sau a traseelor folosite la colectarea lemnului; cele care nu mai sint necesare pentru anii urmatori se predau ocolului silvic, amenajate corespunzator pentru a fi impadurite. Unitatea care executa lucrarile de exploatare este obligata sa stringa si sa valorifice in intregime materialele lemnoase raspindite de-a lungul drumurilor si vailor.

34. Inspectoratele silvice judetene si al municipiului Bucuresti, precum si Institutul de cercetari si amenajari silvice, impreund cu unitatile forestiere de exploatare si transport, urmaresc, pe parcursul executiei drumurilor, a cailor ferate forestiere si a altor instalatii de transport, respectarea integrala a prevederilor din proiect cu asigurarea unei calitati corespunzatoare, cu evitarea degradarii arboretelor si terenurilor limitrofe.

Dupa terminarea exploatarii si efectuarea transportului materialelor lemnoase, unitatea forestiera de exploatare si transport preda, iar inspectoratul silvic judetean si al municipiului Bucuresti sau Institutul de cercetari si amenajari silvice preia, drumurile forestiere care nu mai sint necesare activitatii de exploatare, numai daca acestea, inclusiv lucrarile de arta - ziduri de sprijin, poduri, podete -, sint in buna stare de folosinta.

35. Taierea arborilor se face cit mai de jos, astfel incit inaltimea cioatei, masurata in partea din amonte, sa nu depaseasca 1/3 din diametrul sectiunii acesteia, iar la arborii mai grosi de 30 cm, sa nu depaseasca 10 cm.

In padurile de cring, taierea arborilor cu toporul sau ferastraul mecanic se face de la suprafata solului, piezis si neted.

Dupa taierile in cazanire, terenul se niveleaza.

La cringurile in scaun, taierea se executa de la nivelul maxim al apelor de inundatii.

36. Doborirea arborilor se face in afara ochiurilor cu sementis, evitindu-se deprecierea si vatamarea puietilor si a arborilor nemarcati care ramin in picioare.

Pe pante cu inclinare mai mare de 10 grade, doborirea arborilor se face cu virful la deal sau pe curba de nivel, in sensul si directia indicate de tehnologia scoaterii si de utilajul folosit la aceasta operatie.

37. Daca prin doborirea arborilor s-au vatamat ori rupt arbori nemarcati, persoana responsabila cu exploatarea parchetului este obligata sa sesizeze, despre aceasta, in termen de 10 zile, brigadierul silvic sau seful de district pe raza caruia se afla parchetul,

In maximum 5 zile de la sesizare, brigadierul sau seful de district si responsabilul cu exploatarea parchetului stabilesc, pe baza de proces-verbal, modul de inlocuire a arborilor nemarcati sau rupti cu prilejul doboririi arborilor marcati.

38. Colectarea materialului lemnos din paduri se face pe trasee stabilite cu ocazia predarii parchetelor, cu respectarea proceselor tehnologice, a marimii si amplasarii depozitelor, fasoanelor si platformelor de preindustrializare, stabilite cu acordul ocolului silvic, urmarindu-se colectarea lemnului pe instalatii cu cablu, in conditiile limitaril distantelor de corhanit.

39. In padurile de codru, la taierile cu restrictii, colectarea lemnului se face in afara ochiurilor cu semintis.

In aceste paduri scosul materialului lemnos se face iarna prin tirire pe suprafetele acoperite cu zapada, iar in celelalte perioade ale anului, prin semitirire sau suspendat. Caile de colectare a lemnului se amplaseaza in afara portiunilor cu semintis.

40. In parchetele de produse principale si secundare se folosesc tehnologii de exploatare, mijloace de colectare si amenajari de cai de acces care asigura evitarea ranirii arborilor nemarcati, luindu-se masuri de protejare a acestora cu lungoane, tarusi, mansoane de craci etc.

41. Deschiderea de culoare pentru funiculare si drumuri se face potrivit legii.

Instalarea funicularelor in parchete se face cu respectarea urmatoarelor reguli:

a) latimea culoarului, la nivelul sarcinii, poate fi de maximum 4 m la funicularele pasagere cu doua carucioare (sarcina paralela cu cablul) si 6 m la funicularele cu un cdrucior;

b) punctele de incarcare si descarcare a funicularelor pasagere se amplaseaza in portiuni fara semintis; arborii suport si de ancorare se protejeaza cu mansoane.

42. Distrugerea sau vatamarea semintisului, ca urmare a desfasurarii procesului de exploatare, este admisa numai in limita maxima de 10% din suprafata ocupata cu semintis in cazul taierilor de dezvoltare sau de largire a ochiurilor si in limita de pina la 15% in cazul taierilor definitive sau de racordare, precum si in cazul cind pe un metru patrat ramin nevatamati, dupa indepartarea exemplarelor degradate, cel putin 3 puieti din specia (speciile) principala corespunzatoare statiunii respective.

43. Semintisul de foioase, vatamat cu prilejul exploatarii peste limitele prevazute la pct. 42, se recepeaza inaintea inceperii sezonului de vegetatie, de catre ocolul silvic, cu fonduri puse la dispozitie de intreprinderea forestiera de exploatare si transport.

44. In parchetele in curs de exploatare, manipularea materialelor lemnoase inainte de colectare, asezarea gramezilor de craci si a resturilor de exploatare se fac in locuri fara semintis.

CAPITOLUL VII

Igienizarea si curatirea padurilor

45. Inspectoratele silvice judetene si al municipiului Bucuresti, precum si Institutul de cercetari si amenajari silvice, raspund de executarea in bune conditii a lucrarilor de asigurare a unei stari fitosanitare corespunzatoare in toate padurile, precum si in vegetatia forestiera situata in afara fondului forestier.

Unitatea care executa recoltarea si colectarea materialului lemnos raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de igienizare si curatire a parchetului pe care l-a primit spre exploatare, precum si de stringerea si valorificarea materialului lemnos existent de-a lungul drumurilor pe care se transporta lemnul din parchetul respectiv.

46. Concomitent cu recoltarea si colectarea materialului lemnos, unitatea forestiera de exploatare si transport este obligata sa efectueze si curatirea parchetelor de resturi de exploatare.

Prin resturi de exploatare se intelege materialul lemnos format din craci si virfuri sub 2 cm grosime, coaja, zoburi, putregaiuri din iescari.

47. Curatirea parchetelor de resturi de exploatare se incheie in cel mult 20 de zile de la expirarea termenului de colectare prevazut in autorizatia de exploatare, dar nu mai tirziu de inceperea sezonului de vegetatie.

Se excepteaza parchetele al caror termen de colectare expira la 31 decembrie, dupa care termenul de curatire se prelungeste pina la 1 martie in arboretele situate in zonele de cimpie si coline joase si pina la 15 aprilie in celelalte zone.

La taierile cu restrictii, curatirea parchetelor se face concomitent cu exploatarea masei lemnoase, fiind interzisa lasarea peste semintis a arborilor doboriti sau a unor parti din acestia, la inceperea sezonului de vegetatie.

48. La taieri rase in arborete de molid si la cele prevazute la substituiri-refaceri, resturile de exploatare se string in siruri (martoane), cu latimea maxima de 1-1,20 m, intrerupte aproximativ din 20 in 20 m, orientate pe linia de cea mai mare panta.

Unitatile forestiere de exploatare si transport si celelalte unitati care executa lucrari de exploatare a lemnului sint obligate sa stringa si sa valorifice cu prioritate cracile si resturile de exploatare din parchetele situate in padurile de interes turistic si cinegetic, in cele din jurul oraselor si statiunilor balneoclimatice, precum si in cele aflate de-a lungul drumurilor nationale si traseelor turistice.

In toate cazurile se elibereaza de resturile de exploatare potecile, cararile si drumurile utile deafasurarii activitatii din padure, precum si vaile si piraiele din interiorul parchetului exploatat si cele limitrofe acestuia.

49. Este interzisa lasarea in parchete, la expirarea termenului de exploatare prevazut in autorizatie, de arbori marcati si netaiati sau material lemnos doborit sau fasonat.

CAPITOLUL VIII

Controlul respectarii regulilor silvice de exploatare a padurilor

50. Controlul respectarii regulilor silvice de exploatare a padurilor urmareste modul de aplicare a prezentelor instructiuni, de prevenire si diminuare a prejudiciilor ce pot fi produse fondului forestier prin activitatea de exploatare a lemnului.

Controlul respectarii regulilor silvice de exploatare se executa prin colective mixte, formate din reprezentanti ai organelor silvice si ai unitatii care executa lucrarile de exploatare, pe baza de grafice trimestriale, dupa cum urmeaza:

a) seful ocolului silvic, inginerul si tehnicianul cu problemele de fond forestier, impreuna cu imputerniciti ai unitatii care executa exploatarea lemnului, cel putin cite doua controale la fiecare parchet, din care unul dupa recoltarea si colectarea a 1/3 din volumul de masa lemnoasa; in parchetele cu restrictii, unul dintre controale se face inaintea inceperii sezonului de vegetatie;

b) inspectorii sefi si inspectorii sefi adjuncti, precum si inginerii si tehnicienii cu atributii privind fondul forestier de la inspectoratele silvice judetene si al municipului Bucuresti si respectiv Institutul de cercetari si amenajari silvice, impreuna cu imputernicitii intreprinderii forestiere de exploatare si transport, la 2-3 parchete, in fiecare trimestru;

c) specialisti din Ministerul Silviculturii si Ministerul Industrializarii Lemnului si Materialelor de Constructii, prin controale tematice stabilite de comun acord.

Personalul silvic de teren - padurarul, brigadierul si seful de district silvic - verifica cel putin o data pe luna, in fiecare parchet in curs de exploatare, situat in raza sa de activitate, modul cum se respecta regulile silvice de exploatare, in prezenta gestionarului de parchet, si sesizeaza ocolul silvic, in termen de 5 zile, asupra constatarilor facute.

In cadrul controalelor de fond in cantoane, ce se executa potrivit prevederilor din Regulamentul pentru paza fondului forestier, a fondurilor de vinatoare si a fondurilor de pescuit din apele de munte, se verifica si respectarea regulilor silvice de exploatare in parchetele aflate in curs de exploatare, pe raza acestora.

51. La controlul respectarii regulilor silvice de exploatare, gestionarul de parchet si reprezentantul unitatii forestiere de exploatare si transport sint obligati sa puna la dispozitia organelor de control documentele de gestiune.

Organele de control consemneaza in procesele-verbale de control constatarile facute si sarcinile ce revin fiecarei unitati.

52. In cazul neprezentarii delegatilor unitatii forestiere de exploatare si transport, stabiliti in comun pe baza de grafice, controlul respectarii regulilor silvice de exploatare a padurilor se executa de catre organele silvice, facindu-se mentiune, in acest sens, in procesul verbal de control. In aceste cazuri, unitatea silvica trimite procesul-verbal de control unitatii forestiere de exploatare si transport, in termen de 10 zile, pentru a lua masurile ce se impun.

53. Inspectoratele silvice judetene si al municipiului Bucuresti, precum si Institutul de cercetari si amenajari silvice, impreuna cu intreprinderile forestiere de exploatare si transport, analizeaza trimestrial modul de respectare a prevederilor prezentelor instructiuni, stadiul indeplinirii actiunilor de igienizare si curatire a padurilor si stabilesc masuri pentru inlaturarea deficientelor constatate.

CAPITOLUL IX

Reprimirea parchetelor exploatate

54. Unitatea forestiera de exploatare si transport este obligata ca, la data terminarii exploatarii parchetului, sa instiinteze ocolul silvic pentru efectuarea reprimirii.

In cel mult 30 de zile de la data expirarii termenului prevazut in autorizatia de exploatare pentru recoltarea si colectarea lemnului, unitatea forestiera de exploatare si transport este obligata sa predea, iar ocolul silvic sa preia, parchetele care au fost atribuite spre exploatare.

In cazul cind, exploatarea parchetelor s-a terminat inainte de termenul fixat in autorizatie, unitatea forestiera de exploatare si transport este obligata ca in 15 zile sa solicite reprimirea acestora.

Reprimirea parchetelor exploatate se stabileste de ocolul silvic impreuna cu unitatea forestiera de exploatare si transport, pe baza unui plan comun de actiune.

La reprimirea parchetelor participa un inginer sau tehnician imputernicit in acest scop de seful ocolului silvic, brigadierul sau seful de district silvic si padurarul in raza caruia se afla parchetul, delegatul unitatii forestiere de exploatare si transport, persoana care raspunde de indeplinirea regulilor de exploatare in parchetul respectiv si gestionarul de parchet.

La reprimirea parchetelor de produse principale cu regenerare naturala, precum si a celor de rarituri, participa seful ocolului silvic sau un inginer desemnat de acesta.

55. Actul de reprimire a parchetului se depune la ocolul silvic, pentru a fi aprobat de catre seful ocolului silvic si pentru intocmirea documentelor de incasare a contravalorii eventualelor prejudicii cauzate.

Pentru faptele care constituie infractiuni sau contraventii silvice se intocmesc actele de constatare sau de aplicare a sanctiunilor prevazute de lege.

56. In cazul cind, la data stabilita in autorizatie, exploatarea parchetului nu este terminata, se incheie un act de constatare in care se consemneaza volumul de masa lemnoasa ramas in parchet si se stabileste un termen de la 30 la 120 de zile, pentru terminarea exploatarii parchetului cu respectarea perioadelor de restrictie, facindu-se mentiunea ca unitatea forestiera de exploatare si transport urmeaza sa suporte plata penalitatilor prevazute de lege.

In aceste cazuri, pe autorizatia de exploatare se mentioneaza termenul pina la care urmeaza sa se termine exploatarea parchetului.

57. Concomitent cu incheierea actului de constatare prevazut la pct. 56, organele silvice aplica si sanctiunile contraventionale, daca s-au savirsit fapte pentru care legea dispune asemenea sanctiuni.

Penalitatile datorate pentru nerespectarea termenului de exploatare a parchetului si aplicarea sanctiunilor contraventioaale nu scutesc unitatea forestiera de exploatare si transport de obligatiile privind recoltarea si colectarea materialului lemnos, curatirea parchetului si plata lucrarilor de recepare a semintisului vatamat.

CAPITOLUL X

Exploatarea padurilor comunale, precum si a masei lemnoase de pe pasunile impadurite netransformate si a altei vegetatii forestiere de pe terenuri situate in afara fondului forestier

58. Exploatarea masei lemnoase din padurile aflate in administrarea comunelor, oraselor si municipiilor se face in conformitate cu prevederile Legii nr. 4/1972 privind gospodarirea padurilor aflate in administrarea directa a comunelor si cu respectarea prevederilor prezentelor instructiuni.

59. Prevederile prezentelor instructiuni se aplica in mod corespunzator si la exploatarea masei lemnoase de pe pasunile impadurite netransformate si a vegetatiei forestiere de pe terenurile situate in afara fondului forestier.

CAPITOLUL XI

Dispozitii finale

60. Amplasarea instalatiilor pasagere, platformelor si centrelor de preindustrializare, a drumurilor de scoatere, necesare exploatarii parchetelor, precum si a bocselor de mangalizare se face numai cu acordul ocolului silvic, pe terenuri slab productive si in locuri care sa nu afecteze aspectul peisagistic al zonei.

61. Materialul lemnos necesar lucrarilor de exploatare a parchetelor se obtine pe baza de autorizatie de exploatare speciala, emisa anterior eliberarii autorizatiei de exploatare pentru masa lemnoasa a parchetului respectiv. Aceste lucrari se executa din lemn de foioase corespunzator sortimentului constructii rurale si numai din arbori marcati pentru taiere.

62. Pentru constructiile situate in afara parchetului, in care conditiile locale nu permit transportul materialului lemnos din parchete, lemnul necesar se poate obtine din taieri de ingrijire sau de igiena din arboretele situate in apropierea acestora, cu respectarea formelor de intocmire a actului de punere in valoare, autorizare si plata a lemnului.

63. Pe masura ce se termina operatia de colectare, materialele rezultate din dezafectarea rampelor depozitelor, magaziilor, cabanelor, grajdurilor, atelierelor etc. aferente parchetului exploatat se recupereaza si se valorifica, potrivit legii, de unitatea care a executat lucrarile de exploatare a lemnului.

64. Este interzisa depozitarea de materiale lemnoase in albiile piraielor si vailor; aceasta se poate face numai in locuri mai putin expuse viiturilor.

65. Beneficiarii de masa lemnoasa sint obligati sa tina evidenta acesteia, pe grupe de specii si resurse. Cu exceptia intreprinderilor forestiere de exploatare si transport, celelalte unitati care exploateaza masa lemnoasa sint obligate sa prezinte inspectoratului silvic judetean si al municipiului Bucuresti sau Institutului de cercetari si amenajari silvice, dupa caz, la sfirsitul fiecarui an, datele cerute de organele centrale de statistica privind exploatarea masei lemnoase.

66. Intreprinderile forestiere de exploatare si transport sint obligate sa ia toate masurile de prevenire si stingere a incendiilor, de prevenire a aparitiei focarelor de infestare cu dauna8tori ai lemnului si ai padurilor, in parchetele de exploatare, platformele de preindustrializare si alte obiective ce le apartin, situate in padure.

67. Nerespectarea prevederilor prezentelor instructiuni atrage raspunderea disciplinara, materiala, contraventionala sau penala, dupa caz, a persoanelor vinovate.

68. Prezentele instructiuni intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania.

Pe aceeasi data isi inceteaza aplicarea Instructiunile nr. 380/1989 privind termenele, modalitatile si epocile de taiere, scoatere si transport ale materialului lemnos din paduri, publicate in Buletinul Oficial, Partea I, nr.145 din 16 decembrie 1969.

Ministrul silviculturii,

Ion Cioara

ANEXA

EPOCILE SI TERMENELE DE RECOLTARE SI COLECTARE ALE MATERIALULUI LEMNOS DIN PADURI

Nr.crt. Tratamentul si felul taierii Perioada permisa la recoltare si colectare

1.Codru cu taieri succesive si codru cu taieri combinate

a) taierea preparatorie in tot cursul anului

b) taiere de insamintare in anul de fructificatie 01.10-31.03

c) taieri de dezvoltare si taieri definitive 01.10-15.04

2.Codru cu taieri progresive

a) cvercinee si amestecuri de diverse foioase

a.1) taieri de insamintare in afara anului de fructificatie abundenta sau mijlocie in tot cursul anului

a.2) taieri de insamintare in anul de fructificatie 01.10-15.03

a.3) taieri de luminare si largire a ochiurilor, precum si taieri de racordare a ochiurilor 01.10-31.03

b) rasinoase si amestecuri de rasinoase cu foioase

b.1) taieri de insamintare in tot cursul anului

b.2) taieri de luminare si largire a ochiurilor, precum si taieri de racordare a ochiurilor 01.10-15.04

3.Codru cu taieri gradinarite si taieri de transformare spre codru gradinarit

a) in arborete cu semintis sub 25% din suprafata in tot cursul anului

b) in arborete cu semintis peste 25% din suprafata 15.09-15.04

4.Codru cu taiere rasa in tot cursul anului

5.Cring simplu cu taiere de jos 01.10-15.03

6.Cring simplu cu taiere in scaun 01.10-31.03

7.Cring simplu la rachitarii 01.10-15.03

8.Cring simplu in cazanire 01.10-31.03

9.Taieri de ingrijire in paduri tinere

a) curatiri in foioase in tot cursul anului

b) curatiri in rasinoase 01.09-30.04 si 15.06-31.08

c) rarituri

c.1) la gorunete, stejarete, sleauri si zavoaie in tot cursul anului

c.2) la plopi euramericani in tot cursul anului

c.3) la fag si rasinoase in tot cursul anului

10.Taieri de produse accidentale si taieri de igiena in tot cursul anului

11.Taieri de substituire si taieri de refacere

a) cind se urmareste regenerarea partiala din lastari sau semint 01.10-15.03

b) cind se regenereaza artificial in tot cursul anului

NOTA:

a) Taierile de la pozitiile 1.b), 1.c), 2.a2), 2.a3), 2.b2),3.b), 9 c2), 9.c,3) si 11.a) fac parte din categoria taierilor cu restrictii, care se stabilesc in raport cu situatia existenta in fiecare parcela.

In afara de aceasta, se vor mai introduce restrictii in sezonul de vegetatie la taierile de la:

- pozitia 4, in cazul arboretelor de molid cu regenerare asigurata pe mai mult de 30% din suprafata;
- pozitia 2.b1), in anii de fructificatie pentru speciile de rasinoase.

b) In padurile de interes cinegetic deosebit exploatarea masei lemnoase este conditionata de perioadele care asigura buna gospodarire a vinatului.

c) In padurile de interes turistic si social, in cele de agrement din jurul statiunilor balneoclimatice, in arboretele de valoare economica deosebita, indiferent de natura taierii, vor fi prevazute restrictii specifice functiilor pe care le indeplinesc aceste paduri.

1984

1985

1986

DECRET Nr : 328
din 14octombrie 1986 privind transmiterea unor paduri si terenuri forestiere si a unor plantatii si perdele forestiere in administrarea directa a unitatilor silvice din subordinea Ministerului Silviculturii

EMITENT : CONSILIUL DE STAT
APARUT IN BULETINUL OFICIAL NR. 59 DIN 16/10/86
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza :
ART. 1 Pe data de 1 noiembrie 1986, padurile si terenurile forestiere aflate in administrarea directa a birourilor sau, dupa caz, comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti si municipale, in suprafata totala de 454.255 ha, cuprinse in amenajamentele silvice aprobate de Ministerul Silviculturii, se transmit in administrarea directa a unitatilor silvice din subordinea Ministerului Silviculturii, potrivit anexei nr. 1 * la prezentul decret.
Pe aceeasi data, padurile si terenurile forestiere aflate in administrarea directa a unor intreprinderi agricole de stat, din subordinea Ministerului Agriculturii, in suprafata totala de 3.179,8 ha, cuprinse in amenajamentele silvice aprobate de Ministerul Silviculturii, se transmit in administrarea directa a unor unitati silvice, potrivit anexei nr. 2 * la prezentul decret.
-----------------
* Anexa a fost comunicata institutiilor interesate.
ART. 2 Pe data de 1 noiembrie 1986, padurile si terenurile forestiere, in suprafata totala de 1.997,7 ha, cuprinse in amenajamentele silvice aprobate de Ministerul Silviculturii, atribuite in folosinta pe durata nedeterminata, in baza Hotaririi Consiliului de Ministri nr. 2315/1954, unor cooperative agricole de productie, se transmit in administrarea directa a unor unitati silvice din subordinea Ministerului Silviculturii, potrivit anexei nr. 3 * la prezentul decret.
-----------------
* Anexa a fost comunicata institutiilor interesate.
ART. 3 Pina la data de 31 decembrie 1986, Ministerul Agriculturii si Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor transmite unor unitati silvice din subordinea Ministerului Silviculturii plantatiile forestiere pentru protectia terenurilor agricole si perdelele forestiere de protectie situate de-a lungul cailor de comunicatie, impreuna cu terenurile pe care sint amplasate, in suprafata totala de 1.763 ha, prevazute in anexa nr. 4* la prezentul decret. Transmiterea se va face prin ordin, pe baza planurilor de situatie.
Ministerul Silviculturii va lua masuri pentru mentinerea in stare corespunzatoare si regenerarea plantatiilor forestiere pentru protectia terenurilor agricole, precum si a perdelelor forestiere situate de-a lungul cailor de comunicatie, astfel incit acestea sa-si poata indeplini rolul pentru care au fost create.
-------------------
* Anexa a fost comunicata institutiilor interesate.
ART. 4 Activul si pasivul, stabilite pe baza de bilant incheiat la data de 31 octombrie 1986, impreuna cu indicatorii economico-financiari, de munca si de retribuire, precum si contractele incheiate, aferente padurilor si terenurilor forestiere ce se transmit de la birourile sau, dupa caz, comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti si municipale si intreprinderile agricole de stat, trec, prin protocol, la unitatile silvice din subordinea Ministerului Silviculturii.
ART. 5 Comitetul de Stat al Planificarii si Ministerul Finantelor vor introduce modificarile necesare in indicatorii economici si financiari ai Ministerului Silviculturii, Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor si consiliilor populare judetene, inclusiv in volumul si structura bugetului de stat si a celorlalte planuri financiare, cu mentinerea echilibrului bugetara probat. Pentru personalul silvic care a fost retribuit din fondul silvic comunal si transferat la unitatile din subordinea Ministerului Silviculturii se suplimenteeaza planul de munca si retribuire al acestui minister, pe anul 1986, cu un numar de 1.322 posturi si 3.120 mii lei fond de retribuire lunar.
Personalul muncitor care trece la unitatile silvice subordonate Ministerului Silviculturii, ca urmare a aplicarii prevederilor prezentului decret se considera transferat in interesul serviciului.
ART. 6 Aprovizionarea cooperativelor agricole de productie si a populatiei din mediul rural cu lemn de foc si de constructii se va face potrivit prevederilor din planul national unic de dezvoltare economico-sociala.
ART. 7 Pe data intrarii in vigoare a prezentului decret, Legea nr. 4/1972 privind gospodarirea padurilor aflate in administrarea directa a comunelor, precum si orice alte dispozitii contrare, se abroga.
ART. 8 Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezentul decret.

1987

1988

1989

1990

DECRET-LEGE Nr. 48
din 4 februarie 1990 privind abrogarea Legii nr. 2/1976 pentru
adoptarea "Programului national pentru conservarea si dezvoltarea fondului forestier in perioada 1976-2010

Consiliul Frontului Salvarii Nationale decreteaza :

Art. 1. - Pe data prezentului decret-lege, Legea nr. 2/1976 pentru adoptarea "Programului national pentru conservarea si dezvoltarea fondului forestier in perioada 1976-2010", cu modificarile ulterioare, se abroga.

Art. 2. - In termen de 6 luni de la data prezentului decret-lege, Ministerul Apelor, Padurilor si Mediului Inconjurator impreuna cu ministerele interesate vor intocmi noul program de conservare si dezvoltare a fondului forestier.

PRESEDINTELE

CONSILIULUI FRONTULUI SALVARII NATIONALE

ION ILIESCU

1991

HOTARARE Nr. 350
din 13 mai 1991 privind acoperirea cheltuielilor cu lucrarile de impaduriri in fond forestier

Guvernul Romaniei hotaraste:

Articol unic. - In cheltuielile de productie ale Regiei autonome a padurilor "Romsilva" se include contravaloarea lucrarilor de impaduriri in fond forestier in limita sumei de 65 lei/mc masa lemnoasa aprobata anual, potrivit legii, pentru exploatare.

PRIM-MINISTRU

PETRE ROMAN

LEGEA Nr.18
din 19 februarie 1991 fondului funciar

EMITENT : PARLAMENT

APARUT IN MONITORUL OFICIAL NR.37 DIN 20/02/91

CAP. 1 Dispozitii generale

ART. 1

Terenurile de orice fel, indiferent de destinatie, de titlul pe baza caruia sint detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al Romaniei.

ART. 2

In functie de destinatie, terenurile sint :

a) terenuri cu destinatie agricola si anume : terenuri agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de ha- mei si duzi, pasunile, finetele, serele, solariile, rasadnitele si altele asemenea -, cele cu vegetatie forestiera daca nu fac parte din amenajamentele silvice, pasuni impadurite, cele ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajari piscicole si de imbunatatiri funciare, drumurile tehnologice si de exploatare agricola, platforme si spatii de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenuri neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola ;

b) terenuri cu destinatie forestiera si anume : terenurile impadurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administrare silvica, terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive - stincarii, abrupturi, bolovanisuri, ripe, ravene, torenti - daca sint cuprinse in amenajamentele silvice ;

c) terenuri aflate permanent sub ape si anume : albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retentie, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale ;

d) terenuri din intravilan, aferente localitatilor urbane si rurale pe care sint amplasate constructiile, alte amenajari ale localitatilor, inclusiv terenurile agricole si forestiere ;

e) terenuri cu destinatii speciale cum sint cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale si aeriene, cu constructiile si instalatiile aferente, constructii si instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale, de telecomunicatii, pentru exploatarile miniere si petroliere, cariere si halde de orice fel, pentru nevoile de aparare, plajele, rezervatiile, monumentele naturii, ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea.

ART. 3

In sensul prezentei legi, prin detinatori de terenuri se inteleg titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori detinatori precari

ART. 4

Terenurile pot face obiectul dreptului de proprietate privata sau al altor drepturi reale, avind ca titulari persoane fizice sau juridice, ori pot apartine domeniului public sau domeniului privat. Domeniul public poate fi de interes national, caz in care proprietatea asupra sa, in regim de drept public, apartine statului, sau de interes local,

caz in care proprietatea, de asemenea, in regim de drept public, apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor.

Administrarea domeniului de interes public national se face de catre organele prevazute de lege, iar administrarea domeniului public de interes local se face de catre primarii sau, dupa caz, de catre prefecturi. Terenurile din domeniul public sint cele afectate unei utilitati publice.

ART. 5

Apartin domeniului public terenurile pe care sint amplasate constructii de interes public, piete, cai de comunicatii, retele stradale si parcuri publice, porturi si aeroporturi, terenurile cu destinatie forestiera, albiile riu-

rilor si fluviilor,cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale, tarmurile Marii Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervatii naturale si parcuri nationale, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apararii sau pentru alte folosinte care, potrivit legii, sint de domeniul public ori care, prin natura lor, sint de uz sau interes public. Terenurile care fac parte din domeniul public sint scoase din circuitul civil, daca prin lege nu se prevede altfel. Dreptul de proprietate asupra lor este imprescriptibil.
ART. 6

Domeniul privat al statului si respectiv al comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor este alcatuit din terenuri - altele decit cele prevazute la art. 5 - aflate sau intrate in proprietatea lor prin caile si modurile prevazute de lege. El este supus dispozitiilor de drept comun, daca prin lege nu se prevede altfel.
ART. 7

Fondul funciar si, in mod corespunzator, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale trebuie inregistrate in documentele de evidenta funciara si de publicitate imobiliara prevazute de lege.
CAP. 2 Stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor

ART. 8

Stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se gasesc in patrimoniul cooperativelor agricole de productie se face in conditiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau construirea acestui drept.

De prevederile legii beneficiaza membrii cooperatori care au adus pamint in cooperativa sau carora li s-a preluat in orice mod teren de catre aceasta, precum si in conditiile legii civile, mostenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pamint in cooperativa si alte persoane anume stabilite. Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate in limita unei suprafete minime de 0,5 ha pentru fiecare persoana indreptatita, potrivit prezentei legi, si de maximum 10 ha de familie, in echivalent arabil. Prin familie se inteleg sotii si copiii necasatoriti, daca gospodaresc impreuna cu parintii lor.

ART. 9

Persoanelor carora li se reconstituie sau li se constituie dreptul de proprietate in conditiile prezentei legi nu li se pot atribui in proprietate mai mult de 10 ha de familie, in echivalent arabil, chiar daca reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate se face in mai mult localitati. Persoanele prevazute la alin. 1 vor anexa la cerere o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte suprafetele de teren pe care le au sau pe care sint indreptatite sa le primeasca in conditiile prezentei legi.

ART. 10

Suprafata adusa in cooperativa este cea care rezulta din : evidentele cooperativei, cererile de inscriere, registrele agricole de la data intrarii in cooperativa, actele de proprietate si cartea funciara sau, in lipsa acestora,din orice alte probe, inclusiv declaratii de martori.

Dispozitiile alineatului precedent se aplica in mod corespunzator si in ceea ce priveste suprafetele preluate de cooperative fie in baza unor legi speciale, fie fara nici un titlu sau in orice alt mod.

Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situatiei terenurilor detinute de cooperativa la 1 ianuarie 1990, inscrisa in sistemul de evidenta a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectata cu instrainarile legal efectuate de catre cooperativa pina la data intrarii in vigoare a legii. Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se introduce si se inregistreaza la primarie in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Stabilirea dreptului de proprietate se va incheia in termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentei legi.
ART. 11

In scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor indreptatiti si eliberarii titlurilor de proprietate, in fiecare comuna, oras sau municipiu,se constituie, prin decizia prefecturii, o comisie condusa de primar.

Comisiile comunale, orasenesti sau municipale vor functiona sub indrumarea unei comisii judetene, numita prin decizia prefecturii si condusa de prefectProcedura de constituire si modul de functionare a comisiilor, precum si modelul si modul de atribuire a noilor titluri de proprietate, se vor stabili prin hotarire a Guvernului in termen de 15 zile de la data publicarii prezentei legi. Din comisii vor face parte cetateni desemnati de obste din toate categoriile indreptatite, specialisti si functionari publici. In comunele constituite din mai multe sate, cetatenii vor fi desemnati proportional cu ponderea numerica a locuitorilor din fiecare sat.

Comisia judeteana este competenta sa solutioneze contestatiile si sa valideze sau sa invalideze masurile stabilite de comisiile subordonate. Impotriva hotaririi comisiei judetene, cel nemultumit poate face plingere la judecatoria in raza careia este situat terenul, in termen de 30 de zile de la data la care a luat cunostinta de solutia data de comisia judeteana. Plingerea suspenda executarea. Judecatoria va da termen in cunostinta celui care depune plingere si va putea cere comisiei judetene sa desemneze un membru al sau pentru a se prezenta, la termenul fixat pentru judecata, pre a da explicatii. Controlul judecatoresc se limiteaza exclusiv la aplicarea corecta a dispozitiilor imperative din prezenta lege cu privire la dreptul de a obtine titlul de proprietate, la intinderea suprafetei de teren ce se cuvine si, daca este cazul, la exactitatea reducerii acestei suprafete, potrivit legii. Instanta va judeca plingerea in complet de doi judecatori.

Hotarirea judecatoriei este definitiva. In baza hotaririi judecatoresti, comisia judeteana care a emis titlul il va modifica, inlocui sau desfiinta, dupa caz.

ART. 12

Calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau a hotaririi judecatoresti definitive ori, in lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea mostenirii. Mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, intrucit terenurile nu s-au gasit in circuitul civil, sint socotiti repusi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor. Ei sint considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea pecare o fac comisiei. Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafata de teren determinata pe numele tuturor mostenitorilor, urmind ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun.
ART. 13

Terenurile cooperativelor agricole de productie situate in extravilanul localitatilor devin proprietatea cooperatorilor sau, dupa caz, a mostenitorilor acestora, corespunzator suprafetelor aduse sau preluate in orice mod in patrimoniul cooperativei. Atribuirea efectiva a terenurilor se face, in zona colinara, de regula, pe vechile amplasamente, iar in zonele de cimpie, pe sole stabilite de comisie si nu neaparat pe vechile amplasamente ale proprietatii, in cadrul perime trelor actuale ale cooperativelor. In cazul in care intre suprafata de teren a cooperativei agricole de productie, rezulta prin insumarea suprafetelor de teren aduse de cooperatori sau preluate in orice alt mod de cooperativa, si suprafata de teren actuala au intervenit modificari atit in ce priveste suprafata totala, cit si pe categorii de folosinta, stabilirea proprietatii cooperatorilor sau mostenitorilor acestora se face prin reducerea unei cote proportionale rezultate din scaderea suprafetelor legal folosite in alte scopuri din suprafata totala initiala si proportional cu categoriile de folosinta agricola existente. Nu vor fi afectati detinatorii de suprafete care au proprietati mai mici de

1 ha. Suprafetele ocupate de plantatii pomicole, viticole, sere, helestee, amenajari piscicole, pepiniere, constructii administrative si agrozootehnice, precum si cele necesare bazei furajere aferente capacitatilor de productie zootehnice existente in cooperative, pot reprezenta, pe baza optiunii proprietarilor, aport la constituirea unor forme de asociere de tip privat, cu sau fara personalitate juridica.

ART. 14

Membrii cooperatori care, dupa caz, au parasit cooperativa, nu au muncit in cooperativa sau nu locuiesc in localitatea respectiva, precum si mostenitorii acestora pot primi terenurile din extravilan aduse sau preluate in orice

mod in patrimoniul cooperativei. Dispozitiile alineatului precedent se aplica si persoanelor ale caror terenuri au trecut, cu sau fara titlu, in patrimoniul cooperativei, fara ca ele sa fi dobindit calitatea de cooperatori, precum si, dupa caz, mostenitorilor acestora. De prevederile alin. 2 beneficiaza si persoanele detinatoare ale titlurilor de Cavaler al Ordinului "Mihai Viteazul cu spade" si mostenitorii lor, care au optat si li s-a atribuit la data improprietaririi teren arabil si care nu au in proprietate alte terenuri, cu exceptia celor care l-au instrainat.

Dispozitiile art. 13 alin. 2 si 3 se aplica in mod corespunzator. Se vor atribui, la cerere, persoanelor care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca si mostenitorilor celor care au decedat - ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 - in proprietate, terenuri in suprafata de 10.000 mp. in echivalent arabil. Pentru terenurile atribuite, acesti beneficiari nu datoreaza taxe sau impozite.
ART.15
In cazurile in care in perimetrul unor cooperative agricole de productie au fost comasate si terenuri agricole ale unor proprietari particulari, iar acestia nu au preluat in compensatie alte terenuri, la cererea lor sau a mostenitorilor, ei vor fi repusi in proprietate si li se vor restitui suprafetele in cota echivalenta, in cadrul unor sole stabilite de comisie. Dispozitiile art. 13 alin. 2 si 3 se aplica in mod corespunzator.

ART.16
In localitatile cu cetateni romani, apartinind minoritatii germane sau in care locuiesc persoane care au fost deportate sau stramutate, deposedate de terenuri prin acte normative intervenite dupa anul 1944, se vor atribui in proprietate, la cerere, cu prioritate acestora sau mostenitorilor, suprafete de teren din rezerva aflata la dispozitia comisiilor, sau se va proceda conform art. 36.

La atribuire, se va avea in vedere suprafata de teren pe care acestia au avut-o in proprietate, fara a se depasi 10 ha. de familie, in echivalent arabil.

ART. 17

Terenurile din extravilan aduse sau preluate in orice alt mod in patrimonial cooperativei de la cooperatori sau alte persoane care au decedat si nu au mostenitori, precum si terenurile pentru care nu s-au formulat cereri de restituire ramin la dispozitia comisiei. Toate terenurile cooperativei care nu sint atribuite conform art. 13-16, precum si terenurile extravilane proprietatea statului aflate in folosinta cooperativei, ramin, de asemenea, la dispozitia comisiei, urmind a fi atribuite altor persoane indreptatite, potrivit prevederilor prezentei legi. Terenurile neatribuite, ramase la dispozitia comisiei, trec in domeniul privat al statului, urmind a fi puse la dispozitia celor care doresc sa intemeieze sau sa dezvolte exploatatii agricole, prin inchiriere, concesiune sau vinzare, in conditiile legii. Persoanelor prevazute la alin. 3 li se pot atribui, in 1991, fara plata, terenurile intrate in domeniul privat al statului, conform prevederilor legii.
In vederea administrarii acestor terenuri se va infiinta, prin lege, Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala. Pina la preluarea in administrare de catre agentie, terenurile vor fi administrate de primarii.

ART. 18

Membrilor cooperatori activi care nu au adus teren in cooperativa sau au adus teren mai putin de 5.000 mp, precum si celor care, neavind calitatea de cooperatori, au lucrat in orice mod ca angajati in ultimii 3 ani in cooperativa sau asociatii cooperatiste, li se pot atribui in proprietate loturi din terenurile prevazute la art. 17, daca sint stabiliti sau urmeaza sa se stabileasca in localitate si nu detin teren in proprietate in alte localitati. Suprafata atribuita in proprietate se va determina tinind seama de suprafata terenurilor, numarul solicitantilor si suprafata atribuita celor care au adus pamint in cooperativa. Prevederile alin. 1 se aplica si persoanelor care au fost deportate si nu beneficiaza de dispozitiile art. 13-15. Se pot atribui, la cerere, in folosinta agricola, pina la 5.000 mp in echivalent arabil, de familie, personalului de specialitate din serviciile publice comunale, in perioada cit lucreaza in localitate, daca nu au teren in proprietate in aceasta localitate, ei sau membrii familiei din care fac parte. Dreptul de proprietate asupra acestor terenuri apartine comunei, orasului sau municipiului, dupa caz.

La plecarea din localitate persoanele mentionate la alin. 3 au dreptul la despagubiri pentru investitiile facute, cu consimtamintul prealabil al proprietarului si daca sint utile pe suprafata atribuita.

ART. 19

In situatia in care in unele cooperative agricole nu mai ramine teren disponibil pentru a se atribui suprafata minima prevazuta la art. 8, precum si pentru persoanele prevazute la art. 16 si 18 alin. 1 si 2, comisia va hotari reducerea in cota proportionala a suprafetei ce se repartizeaza pentru a se atribui terenuri in proprietate si acestor categorii.
ART. 20

In localitatile cu excedent de suprafata agricola, cu deficit de forta de munca in agricultura, din terenurile prevazute la art. 17 se poate atribui in proprietate teren pina la 10 ha in echivalent arabil tuturor familiilor care solicita in scris si se obliga sa lucreze aceasta suprafata. Familiile fara pamint sau cu pamint putin din alte localitati, care solicita

in scris, pot primi in proprietate pina la 10 ha teren in echivalent arabil, cu obligatia de a-si stabili domiciliul in comuna, oras sau municipiu, dupacaz, si de a cultiva pamintul primit, renuntind la proprietatea avuta in localitatea lor, din extravilan.
ART. 21

Din terenurile agricole, comisiile vor atribui in proprietate, la cererea comisiilor parohiale ori a altor organe eprezantitive ale comunicatiilor locale de cult - din mediul rural -, o suprafata de teren de pina la 5 ha inechivalent arabil pentru fiecare parohie sau schit, apartinind cultelor recunoscute de lege, ori de pina la 10 ha teren agricol in echivalent arabil in cazul manastirilor, in masura in care toate aceste asezaminte au posedat in trecut terenuri agricole preluate de cooperativele agricole de productie, iar in prezent nu au asemenea terenuri ori au suprafete restrinse. In zonele necooperativizate, reconstituirea dreptului de proprietate se va face din terenurile aflate in proprietatea statului statului si in administrarea primariilor, la propunerea acestora, prin decizia prefecturii. Dispozitiile art. 9 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.

ART. 22

Sint si ramin in proprietatea privata a cooperatorilor sau, dupa caz, a mostenitorilor acestora, indiferent de ocupatia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit si anexele gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru stimularea taranimii.

Dispozitiile alineatului precedent se aplica si persoanelor din zonele cooperativizate care nu au avut calitatea de cooperator.

ART. 23

Terenurile din intravilan care au fost atribuite de cooperative, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane indreptatite, pentru constructia de locuinte si anexe gospodaresti, ramin si se inscriu in proprietatea actualilor detinatori, chiar daca atribuirea s-a facut din terenurile preluate, in diferent in ce mod, de la fostii proprietari.

Fostii proprietari vor fi compensati cu o suprafata de teren echivalenta, in intravilan, sau, in lipsa, cu teren extravilan in imediata vecinatate.
ART. 24
In cazul in care cooperativa agricola de productie a atribuit loturi in folosinta unor cooperatori, in gradinile din intravilan ale fostilor proprietari, asemenea terenuri revin de drept in proprietatea detinatorilor initiali.

Persoanele care au primit terenuri in conditiile alineatului precedent si pe care au efectuat investitii au dreptul la o despagubire egala cu contravaloarea acestora, daca nu pot fi ridicate.

ART. 25

Terenurile situate in intravilanul localitatii, care au apartinut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, in ambele cazuri fara mostenitori,trec in proprietatea comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, si in administrarea primariilor, pentru a fi vindute, concesionate ori date in folosinta celor care solicita sa-si construiasca locuinte si nu au teren, ori pentru amplasarea de obiective social-culturale sau cu caracter productiv, potrivit legii, ori pentru compensarile prevazute de art. 23.

Pina la efectuarea operatiilor prevazute la alin. 1, terenurile vor fi inscrise si folosite conform destinatiei avute.

ART. 26

Pentru suprafetele cuvenite, potrivit prezentei legi, titularilor indreptatiti li se vor elibera titlurile de proprietate, avindu-se in vedere, unde este cazul, optiunea acestora de a exploata terenul individual sau in diferite forme de asociere privata, total sau partial, urmind ca pe aceste baze sa se efectueze punerea in posesie. La desfiintarea cooperativei agricole de productie, o comisie de lichidare constituita in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, prin decizia prefecturii, la propunerea primariei, va proceda in termen de 9 luni de la desfiintarea cooperativei la realizarea activului si la plata pasivului, in conditiile prevazute de lege.

ART. 27

Comisiile de lichidare prevazute de art. 26 au obligatia de a constata si stabili orice fapte de incalcare a legii, de a lua masuri de recuperare a pagubelor, conform legii, si de a sesiza, daca este cazul, organele de urmarire penala.

Sumele recuperate in conditiile alineatului precedent constituie activ lichidat si urmeaza destinatia celor prevazute la art. 26.

La expirarea termenului prevazut la art. 26, comisiile vor prezenta bilantul de lichidare si raportul explicativ organului de specialitate al prefecturii sau al Primariei municipiului Bucuresti, investit cu atributii de control

financiar, potrivit legii, pentru descarcare. Actele de constatare a datoriilor fata de stat si de alte persoane juridice

ramase dupa terminarea operatiunilor de lichidare, intocmite de catre comisie, vor fi avizate si centralizate de catre Ministerul Finantelor, dupa care Guvernul le va prezenta Parlamentului, cu propuneri de rezolvare.

ART. 28

Constructiile agrozootehnice, atelierele de industrie mica, masinile, utilajele si alte asemenea mijloace fixe, ce au apartinut cooperativei de productie desfiintate, precum si terenurile de sub acestea, ca si cele necesare utilizarii lor normale, plantatiile de vii si pomi si animalele devin proprietatea membrilor asociatiilor de tip privat, cu personalitate juridica, daca se vor infiinta. Drepturile fostilor cooperatori asupra bunurilor prevazute la alin. 1 se vor

stabili in cota valorica, proportional cu suprafata de teren adusa sau preluata in orice mod in cooperativa si cu volumul muncii prestate. Membrii asociati vor constitui aceste drepturi ca aport in natura la noua asociatie. Fostilor cooperatori care nu devin membri ai acestei asociatii li se vor stabili drepturi de creanta proportional cu cota valorica ce li se cuvine din patrimoniul cooperativei, daca nu au fost acoperite in alta modalitate. Plata creantelor se va face de catre asociatie, in natura sau in bani, potrivit hotaririi comisiei de lichidare. In cazul in care nu s-au constituit asemenea asociatii, bunurile si animalele prevazute la alin. 1 se vor vinde prin licitatie publica persoanelor fizice sau juridice, urmind ca din pretul realizat sa se achite datoriile de orice fel ale fostei cooperative. Fac exceptie bovinele si ovinele, precum si plantatiile de vii si pomi, care vor fi atribuite fostilor cooperatoi. In termen de 9 luni de la desfiintarea cooperativei, se vor stabili drepturile banesti ce revin fiecarui fost membru cooperator de comisia de

lichidare constituita potrivit art. 26 alin. 2. Fostii membri cooperatori vor primi cota cuvenita din valorificarea prin licitatie a bunurilor comune, proportional cu suprafata de teren adusa in cooperativa, in echivalent arabil, si volumul valoric de munca efectuat. Bunurile prevazute la alin. 1, care nu se vind in termen de un an de la data desfiintarii cooperativei, trec in proprietatea privata a comunelor, oraselor si municipiilor unde acestea sint situate, fara nici o despagubire, si in administrarea primariilor. Demolarea constructiilor agrozootehnice, atelierelor de intretinere, instalatiilor si anexelor gospodaresti si de industrie mica, care fac obiectul alin. 1, este interzisa. Prin exceptie, daca sint degradate sau din orice alt motiv nu pot fi utilizate, ele pot fi desfiintate cu autorizatia prefecturii, iar materialele vor fi valorificate de primarii, urmind ca sumele rezultate sa intre in activul operatiilor de lichidare. Constructiile afectate unei utilizari sociale sau culturale trec fara plata, in regim de drept public, in proprietatea comunelor, oraselor sau municipiilor si in administrarea primariilor.
ART. 29

Asociatiile intercooperatiste sau de stat si cooperatiste de orice profil se pot reorganiza in societati comerciale pe actiuni in termen de 90 de zile de la publicarea legii.

Terenurile si celelalte bunuri aduse de cooperativa in asociatie, precum si bunurile dobindite de aceasta, devin proprietatea societatii, iar cooperatorii si celelalte persoane indreptatite a-si reconstitui proprietatea asupra terenurilor ce apartin societatii, precum si salariatii acesteia, pot deveni actionari in conditiile legii.

In cazul in care unii cooperatori sau alte persoane indreptatite prevazute la alin. 2 nu vor opta pentru a deveni actionari ai societatii comerciale, li se va stabili dreptul de proprietate, conform prevederilor art. 13 si 14 din prezenta lege, din terenurile care nu au fost aduse de cooperativa in asociatie.

In localitatile in care nu exista aceste posibilitati, se vor putea desfiinta unele ferme neeficiente ale asociatiei. Decizia in aceasta privinta se adopta de catre comisia judeteana la propunerea comisiilor comunale, orasenesti sau municipale, dupa caz. Dispozitiile art. 33 se aplica in mod corespunzator.

ART. 30

Terenurile proprietatea statului aflate in exploatarea cooperativelor sint la dispozitia comisiilor prevazute la art. 11, in vederea atribuirii lor in proprietatea celor indreptatiti, conform legii. Terenurile neatribuite, ramase la dispozitia comisiei, se vor prelua de catre primarii in vederea inchirierii sau concesionarii lor la persoanele care doresc sa le exploateze.

ART. 31

Terenul atribuit conform art. 18 alin. 1, art. 20 si art. 39 nu poate fi instrainat prin acte intre vii timp de 10 ani socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea proprietatii, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de instrainare.

Constatarea nulitatii poate fi ceruta in justitie de catre primarie, prefectura, procuror, precum si de orice persoana interesata.

ART. 32

Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale - pajisti si arabil - care s-au aflat in folosinta cooperativelor agricole de productie - trec in proprietatea privata a comunelor, oraselor sau, dupa caz, a municipiilor si in administrarea primariilor, urmind a fi folosite ca pasuni comunale si pentru producerea de furaje si seminte pentru culturi furajere.

ART. 33

Persoanele care au primit terenuri in conditiile prezentei legi, pe care sint executate plantatii de vii si pomi, vor rambursa diferenta de credit ramasa de plata, corespunzator suprafetei primite. Rambursarea se face in bani sau produse agricole, in termenul de rambursare la care este obligata cooperativa agricola de productie.

Lucrarile de imbunatatiri funciare care se afla pe terenurile primite, inclusiv zonele de protectie aferente, trec in proprietatea unitatilor specializate de exploatare a unor astfel de lucrari, in conditiile legii. CAP. 3 Dispozitii privind terenurile proprietate de stat si unele prevederi speciale

ART. 34

Terenurile proprietatea statului sint acele suprafete intrate in patrimonial sau in conformitate cu prevederile legale existente pina la data de 1 ianuarie 1990 si inregistrate ca atare in sistemul de evidenta al cadastrului funciar general si in amenajamentele silvice. Terenurile proprietate de stat administrate de institutele si statiunile de cercetari stiintifice, destinate cercetarii si producerii de seminte si material saditor din categorii biologice superioare si animalelor de rasa, apartin domeniului public si ramin in administrarea acestora. Dispozitiile alineatului precedent se aplica si terenurilor proprietate de stat folosite, la data prezentei legi, de unitatile de invatamint cu profil agricol sau silvic si care trec in administrarea acestora.

ART. 35

Terenurile aflate in proprietatea statului, situate in intravilanul localitatilor si care sint in administrarea primariilor, la data prezentei legi, trec in proprietatea comunelor, oraselor sau municipiilor, urmind regimul juridic al terenurilor prevazute la art. 25.

Terenurile proprietate de stat, situate in intravilanul localitatilor, atribuite, potrivit legii, in folosinta vesnica sau in folosinta pe durata existentei constructiei in vederea construirii de locuinte proprietate personala,sau cu ocazia cumpararii de la stat a unor asemenea locuinte trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuintelor in proprietatea acestora, integral sau, dupa caz, proportional cu cota detinuta din constructie. Terenurile atribuite in folosinta pe durata existentei constructiilor dobinditorilor acestora, ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, in conditiile dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale, trec in proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinta a terenului, proprietari ai locuintelor. Dispozitiile art. 22 ramin aplicabile. Terenurile fara constructii neafectate de detalii de sistematizare, din intravilanul localitatilor, aflate in administrarea primariilor, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozitiilor Decretului nr. 712/1966, se restituie fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, dupa caz, la cerere.

Atribuirea in proprietate a terenurilor prevazute de alin. 2-5 se va face,prin decizia prefecturii, la propunerea primariilor pe baza verificarii situatiei juridice a terenurilor.

ART. 36

Persoanele ale caror terenuri agricole au fost trecute in proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decit cele de expropriere, si care se afla in administrarea unitatilor agricole de stat, devin la cerere actionari la societatile comerciale infiintate in baza Legii nr. 15/1990 din actualele unitati agricole de stat. De aceleasi prevederi beneficiaza si mostenitorii acestor presoane.

Cererea se depune, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, la primaria in a carei raza teritoriala este situat terenul. Numarul de actiuni primite va fi proportional cu suprafata de teren in echivalent arabil trecuta in patrimoniul statului, fara a putea depasi insa valoarea a 10 ha teren de familie, in echivalent arabil. Nu beneficiaza de dispozitiile acestui articol persoanele ale caror terenuri au fost confiscate ca efect al unor condamnari penale, cu exceptia persoanelor precizate in Decretul-lege nr. 118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945.

ART. 37

Terenurile agricole fara constructii, instalatii, amenajari de interes public, intrate in proprietatea statului si aflate in administrarea primariilor la data prezentei legi, se vor restitui fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, fara a se putea depasi suprafata de 10 ha de familie, in echivalent arabil.

Restituirea terenurilor se face, la cerere, in conditiile art. 10 din prezenta lege, prin decizia prefecturii, la propunerea primariei. Prevederile art. 36 alin. ultim se aplica in mod corespunzator.

ART. 38

In localitatile cu deficit de teren in care terenurile fostilor proprietari se afla in proprietatea statului si acestia nu opteaza pentru actiuni in conditiile art. 36 si nu li se pot atribui lor sau mostenitorilor suprafata minima prevazuta de prezenta lege, comisiile judetene vor hotari atribuirea unei suprafete de 5.000 mp de familie, in echivalent arabil, la cerere, din terenurile proprietatea statului.

Pentru diferenta de teren la care sint indreptatiti fostii proprietari sau mostenitorii lor, potrivit prezentei legi, se aplica corespunzator prevederile art. 36.

Nu pot fi atribuite suprafetele de teren pe care s-au efectuat investitii, altele decit imbunatatiri funciare. Plantatiile de vii sau pomi pot fi afectate in astfel de cazuri numai in si tuatia in care nu exista terenuri din alta categorie de folosinta pentru a fi atribuite in proprietate.

ART. 39

In zona montana - defavorizata de factori naturali cum sint : clima, altitudinea, panta, izolarea - se poate atribui in proprietate, la cerere, o suprafata de teren de pina la 10 ha in echivalent arabil familiilor tinere de tarani care provin din mediul agricol montan, au priceperea necesara si se obliga in scris sa-si creeze gospodarii, sa se ocupe de cresterea animalelor si sa exploateze rational pamintul in acest scop. Terenurile prevazute la alineatul precedent se acorda din resursele de pamint aflate la dispozitia primariilor. Atribuirea in proprietate a terenurilor se face prin decizia prefecturii la propunerea primariilor.

ART. 40

Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale transmise unitatilor de stat si care in prezent sint folosite ca pasuni, finete si arabil vor fi restituite in proprietatea comunelor, oraselor si municipiilor, dupa caz, si in administrarea primariilor, pentru a fi folosite ca pasuni comunale si pentru producerea de furaje sau seminte de culturi furajere. Fac exceptie suprafetele ocupate cu vii, pomi, seminceri furajeri, helestee, lacuri sau cele destinate pentru producerea de legume, fructe, materie prima pentru fabricile de conserve, orezarii si cimpuri experimentale, destinate cercetarii agricole, care vor fi compensate in echivalenta de catre Ministerul Agriculturii

si Alimentatiei.

ART. 41

Terenurile cu vegetatie forestiera, paduri, zavoaie, tufarisuri, pasuni impadurite, care au apartinut persoanelor fizice si care prin efectul unor legi speciale au fost trecute in proprietatea statului, se restituie, la cerere, fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, intr-o suprafata egala cu cea trecuta in proprietatea statului, dar nu mai mult de 1 ha. Dispozitiile art. 42 si art. 47 se aplica in mod corespunzator. Daca pe suprafetele de teren ce urmeaza a fi atribuite in conditiile alineatului precedent se afla constructii sau amenajari forestiere ori sint in curs de executare sau in faza de proiectare, se vor atribui alte suprafete de teren, cu respectarea acelorasi conditii.

Suprafetele de teren atribuite in conditiile alin. 1, impreuna cu suprafata agricola in echivalent arabil, reconstituite conform prezentei legi, nu pot depasi 10 ha de familie.

Terenurile prevazute la alin. 1 vor fi gospodarite si exploatate in regim silvic, potrivit legii. Aceste suprafete vor fi acordate din trupuri isolate sau la liziera padurilor.

ART. 42

Cetatenii romani cu domiciliul in strainatate si fostii cetateni romani care redobindesc cetatenia romana pot beneficia la cerere de prevederile prezentei legi, daca isi stabilesc domiciliul in tara.

Persoanele prevazute la alin. 1 care nu au formulat cereri de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate in conditiile dispozitiilor art. 10 se pot adresa la Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala pentru a li se inchiria, concesiona sau vinde teren.

ART. 43

Persoanele carora li s-au constituit drepturi de proprietate asupra terenurilor agricole sint obligate sa respecte intocmai conditiile prevazute la art. 18, 20 si 39 din prezenta lege, in legatura cu stabilirea domiciliului si intemeierea de noi gospodarii.

Nerespectarea acestor conditii atrage pierderea dreptului de proprietate asupra terenului si a constructiilor de orice fel realizate pe acesta. Pentru teren nu se vor acorda despagubiri, iar pentru constructii proprietarul va primi o despagubire egala cu valoarea reala a acestora.

Organul imputernicit sa constate aceste situatii este Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala, in administrarea careia trec terenurile si constructiile respective.

ART. 44

Delimitarea teritoriala a noilor proprietati, rezultate din aplicarea prezentei legi, porneste de la actuala organizare a teritoriului si se face pe baza unor proiecte de parcelare intocmite de catre organele de specialitate. CAP. 4 Circulatia juridica a terenurilor

ART. 45

Terenurile proprietate privata, indiferent de titularul lor, sint si ramin in circuitul civil. Ele pot fi dobindite si instrainate prin oricare din modurile stabilite de legislatia civila, cu respectarea dispozitiilor din prezenta lege.

ART. 46

Terenurile situate in intravilan si extravilan pot fi instrainate, indiferent de intinderea suprafetei, prin acte juridice intre vii, incheiate in forma autentica.

In toate cazurile de dobindire, prin acte juridice intre vii, proprietatea dobinditorului nu poate depasi 100 ha teren agricol in echivalent arabil, de familie, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de instrainare.

ART. 47

Persoanele fizice care nu au cetatenia romana si domiciliul in Romania, precum si persoanele juridice care nu au nationalitate romana si sediul in Romania, nu pot dobindi in proprietate terenuri de orice fel prin acte intre vii.

Persoanele prevazute in alineatul precedent care dobindesc in proprietate terenuri prin mostenire sint obligate sa le instraineze in termen de 1 an de la data dobindirii, sub sanctiunea trecerii in mod gratuit a acestora in proprietatea statului si administrarea Agentiei pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala.

Persoanele prevazute la alin. 1, care au dobindit in proprietate terenuri inainte de data intrarii in vigoare a prezentei legi, sint obligate sa le instraineze in termen de 1 an de la aceasta data, sub sanctiunea trecerii in mod gratuit a terenurilor in proprietatea statului si in administrarea Agentiei pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala.

ART. 48

Instrainarea de terenuri agricole in extravilan, prin vinzare, se poate face prin exercitarea dreptului de preemtiune.

Dreptul de preemtiune la instrainare a oricaror terenuri agricole din extravilan revine coproprietarilor, daca este cazul, si apoi proprietarilor vecini si se exercita prin Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala. Proprietarul terenului care urmeaza sa fie vindut este obligat sa incunostinteze Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala, iar aceasta va comunica in scris persoanelor prevazute la alin. 2 despre intentie, in termen de 15 zile de la data cind a fost incunostintata. Titularii dreptului de preemtiune sint obligati sa se pronunte asupra exercitarii acestuia in termen de 30 de zile de la data primirii comunicarii. Dupa implinirea acestui termen, dreptul de preemtiune pentru coproprietari sau proprietarii vecini se considera stins.

Dreptul de preemtiune la instrainarea terenului revine statului prin Agentia pentru Dezvolatare si Amenajare Rurala, care este obligata sa se pronunte inauntrul termenului prevazut la alin. 4. Daca agentia nu se pronunta in acest termen, terenul se vinde in mod liber.

ART. 49

Actul de instrainare incheiat cu incalcarea dreptului de preemtiune prevazut la art. 48 este anulabil.

ART. 50

Terenurile agricole din extravilan nu pot face obiectul unei executari silite sau voluntare decit in cazurile prevazute de lege.

ART. 51

Schimbul de terenuri intre persoane fizice se face prin acordul acestora, prin act autentic, dispozitiile art. 46 fiind aplicabile. Schimbul de terenuri intre persoane juridice care au in administrare terenuri asupra carora statul are majoritatea actiunilor sau intre acestea si persoanele fizice se face numai cu avizul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei sau al Ministerului Mediului, dupa caz. Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobindeste situatia juridica a terenului pe care il inlocuieste, cu respectarea drepturilor reale.

ART. 52

Punerea in posesie a noilor detinatori potrivit art. 51 alin. 2 se face de catre delegatul oficiului judetean de cadastru si organizare a teritoriului, in prezenta partilor interesate, operindu-se in documentele cadastrale si in registrul agricol modificarile survenite.

CAP. 5 Folosirea terenului pentru productia agricola si silvica

ART. 53

Toti detinatorii de terenuri agricole sint obligati sa asigure cultivarea acestora si protectia solului.

ART. 54

Proprietarii de terenuri care nu isi indeplinesc obligatiile prevazute la art. 53 vor fi somati in scris de catre primariile comunale, orasenesti sau municipale, dupa caz, sa execute aceste obligatii.

Aceia care nu dau curs somatiei si nu executa obligatiile in termenul stabilit de primarie din motive imputabile lor vor fi sanctionati, anual, cu plata unei sume de la 5.000 la 10.000 lei pe ha, in raport cu categoria de folosinta a terenului.

Obligarea la plata sumei se face prin decizia motivata a primariei si sumele se fac venit la bugetul local.

ART. 55

Toti detinatorii de terenuri atribuite in folosinta in conditiile prezentei legi, care nu isi indeplinesc obligatiile prevazute de art. 53, vor fi somati in conditiile art. 54 alin. 1.

Pentru cei care nu dau curs somatiei si nu isi indeplinesc obligatiile se va proceda conform art. 54 alin. 2.

Dupa o perioada de 2 ani pierd dreptul de folosinta.

ART. 56

Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor arabile ale persoanelor juridice, in alte categorii de folosinta agricola, se poate face cu avizul organelor agricole de specialitate judetene, numai in urmatoarele cazuri :
a) terenurile arabile situate in zonele de deal, ce constituie enclave din masivele de vii si livezi, din podgoriile si bazinele pomicole consacrate, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, pot fi transformate in plantatii viticole si pomicole ;
b) terenurile arabile din zonele de ses, necesare completarii masivelor viticole destinate pentru struguri de masa si stafide si bazinele pomicole destinate culturii piersicului si caisului, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, pot fi transformate in plantatii viticole si pomicole ;

c) terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate si transformate in plantatii viticole si pomicole ;

d) terenurile inregistrate la arabil, situate in zonele de deal si munte pe pante nemecanizabile, afectate de eroziune de suprafata si adincime, de alunecari active sau semistabilizate, care nu mai pot fi ameliorate si mentinute la aceasta folosinta, se pot amenaja si transforma in pasuni si finete ;

e) terenurile arabile situate in albiile riurilor si a Dunarii, care nu pot fi folosite rentabil pentru alte destinatii agricole, pot fi amenajate in bazine piscicole.

ART. 57

Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor arabile, altele decit cele prevazute la art. 56, pasuni, finete, vii si livezi detinute de persoane juridice in care statul detine majoritatea actiunilor se va aproba de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.

Schimbarea categoriei de folosinta silvica, paduri, rachitarii, culturi de arbusti, detinute de persoane juridice se aproba de Ministerul Mediului. Schimbarea folosintei terenurilor agricole ce constituie zone de protectie a monumentelor se face cu acordul Comisiei nationale a monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice.

ART. 58

Protectia si ameliorarea solului se realizeaza prin lucrari de prevenire si de combatere a proceselor de degradare si poluare a solului provocate de fenomene naturale sau cauzate de activitati economice si sociale.

Lucrarile necesare pentru protectia si ameliorarea solului se stabilesc pe baza de studii si proiecte, intocmite la cerere de organele de cercetare si proiectare de specialitate, in corelare cu cele de amenajare si organizare a teritoriului, si se executa de catre detinatorii terenurilor sau prin grija acestora, de catre unitati specializate in executia unor asemenea lucrari.

Statul sprijina realizarea lucrarilor de protectie si ameliorare a solului, suportind partial sau total cheltuielile in limita alocatiei bugetare aprobate, pe baza notelor de fundamentare elaborate de unitatile de cercetare si proiectare, insusite de organele agricole de specialitate judetene si aprobate de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.

ART. 59

Pentru realizarea coordonata a lucrarilor de interes comun, potrivit cu nevoile agriculturii, silviculturii, gospodaririi apelor, cailor de comunicatie, asezarilor omenesti sau altor obiective economice si sociale, documentatiile tehnico-economice si ecologice se vor elabora in comun de partile nteresate. Prin documentatii se vor stabili contributia partilor interesate s ordinea de executie a lucrarilor.

ART. 60

Lucrarile de regularizare a scurgerii apelor pe versanti si de corectare a torentilor, care servesc la apararea si conservarea lucrarilor de irigatii, indiguiri, desecari, a lacurilor de acumulare ori a altor lucrari hidrotehnice, cai de comunicatii, obiective economice si sociale se vor executa concomitent cu lucrarile de baza.

ART. 61

Terenurile care prin degradare si poluare si-au pierdut, total sau partial,capacitatea de productie pentru culturi agricole sau silvice vor fi constituite in perimetre de ameliorare.

Grupele de terenuri care intra in perimetrele de ameliorare se stabilesc de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si Ministerul Mediului, la propunerle ce au la baza situatiile inaintate de comune, orase si municipii. Delimitarea perimetrelor de ameliorare se face de o comisie de specialisti a carei componenta si regulament de functionare se stabilesc de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si Ministerul Mediului. Documentatiile intocmite se avizeaza de organele judetene agricole si silvice si de protectia mediului si se inainteaza la Ministerul Agriculturii si Alimentatiei care, impreuna cu ministerele si departamentele interesate, vor stabili programele de proiectare, finantare si executie.

ART. 62

Detinatorii sint obligati sa puna la dispozitie terenurile din perimetrul de ameliorare in vederea aplicarii masurilor si lucrarilor prevazute in proiectul de ameliorare, pastrind dreptul de proprietate. Includerea de catre primarie a unui anumit teren in categoria mentionata mai sus se poate face cu acordul proprietarului. In ipoteza ca proprietarul nu este de acord, primaria face propuneri motivate prefecturii, care va decide.
ART. 63

In interesul lucrarilor de corectare a torentilor si de gospodarire a apelor, statul poate face schimburi echivalente de terenuri cu proprietarii din perimetru, cind pe terenul acestora urmeaza a se executa lucrari de amenajare cu caracter permanent. Schimbul se face numai cu acordul proprietarilor, prin act autentic, inregistrat in documentele de cadastru funciar.

ART. 64

Terenurile degradate si poluate, incluse in perimetrul de ameliorare, sint scutite de taxe si impozite catre stat, judet sau comuna, pe timpul cit dureaza ameliorarea lor.

ART. 65

Executia in teren a lucrarilor de amenajare si punere in valoare a terenurilor degradate din perimetrele de ameliorare se face de unitati specializate, in functie de specificul lucrarilor.

Lucrarile ce se executa pentru consolidarea terenului, ca: terasari, modelari, nivelari, fixari de soluri, inierbari, impaduriri, corectari de torenti si imprejmuiri, drumuri, poduri, podete cu caracter permanent se realizeaza pe cheltuielile statului, conform proiectului de ameliorare.

ART. 66

Detinatorilor de terenuri degradate, chiar daca nu sint cuprinse intr-un perimetru de ameliorare, care, in mod individual sau asociati, vor sa faca din proprie initiativa inierbari, impaduriri, corectare a reactiei solului sau alte lucrari de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la dispozitie gratuit materialul necesar - saminta de ierburi, puieti, amendamente si asistenta tehnica la executarea lucrarilor. Detinatorii care au primit materiale pentru inierbari, impaduriri si amendari si nu le-au intrebuintat in vederea scopului pentru care le-au cerut sint obligati sa plateasca valoarea lor.

ART. 67

Fondurile necesare pentru cercetarea, proiectarea si executarea lucrarilor prevazute in proiectele de amenajare, ameliorare si punere in valoare a terenurilor degradate si poluate, cuprinse in perimetru, se asigura, in functie de specificul lucrarilor, de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, de Ministerul Mediului si de alte ministere interesate, din fondul de ameliorare si prin alocatiile bugetare.

Fondurile necesare pot fi sporite prin participarea comunelor, oraselor, municipiilor si a judetelor, contributia in munca sau in bani a tuturor celor interesati la aceste lucrari, detinatorii terenurilor, locuitorii care trag foloase directe sau indirecte de pe urma acestor ameliorari si institutiile, societatile sau regiile ale caror lucrari de arta, drumuri, poduri, cai ferate, constructii si altele asemenea beneficiaza de avantajele lucrarilor de amenajare si ameliorare a terenurilor.

In cazul in care se dovedeste ca anumite suprafete au fost scoase din productia agricola sau silvica prin degradare sau poluare a solului, prin fapta culpabila a persoanelor fizice sau juridice, proprietarii, primaria sau organul agricol ori silvic pot cere acoperirea, de catre culpabil, a cheltuielilor necesitate de lucrarile de refacere si ameliorare a solului.

ART. 68

Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Mediului, impreuna cu Academia de Stiinte Agricole si Silvice vor lua masuri pentru dezvoltarea sistemului national de supraveghere, evaluare, prognoze si avertizare cu privire la starea calitatii solurilor agricole si silvice pe baza unui sistem informational cu asigurarea de banci de date la nivelul tarii si judetului si vor propune masurile necesare pentru protectia si ameliorarea terenurilor in scopul mentinerii si cresterii capacitatii de productie. CAP. 6 Folosirea temporara sau definitiva a terenurilor in alte scopuridecit productia agricola si silvica.

ART. 69

Folosirea temporara sau definitiva a unor terenuri din productia agricola si silvica, in alte scopuri decit productia agricola si silvica, se face numai in conditiile prevazute de lege.

ART. 70

Amplasarea noilor constructii de orice fel se face in intravilanul localitatilor. Prin exceptie, unele constructii care, prin natura lor, pot provoca efecte de poluare a factorilor de mediu pot fi amplasate in extravilan. In acest caz, amplasamentele se vor stabili pe baza de studii ecologice, avizate de organele de specialitate privind protectia mediului inconjurator. De asemenea, fac exceptie constructiile care, prin natura lor, nu se pot amplasa in intravilan, precum si adaposturile pentru animale.

ART. 71

Amplasarea constructiilor de orice fel pe terenuri agricole din extravilan de clasa I si a II-a de calitate, pe cele amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare, precum si pe cele plantate cu vii si livezi, parcuri nationale, rezervatii, monumente, ansambluri arheologice si istorice este interzisa. Se excepteaza de la prevederile alineatului precedent constructiile care servesc activitatile agricole, cu destinatie militara, caile ferate, soselele de importanta deosebita, liniile electrice de inalta tensiune, forarea si echiparea sondelor, lucrarile aferente exploatarii titeiului si gazului, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, lucrarile de gospadorire a apelor si realizarea de surse de apa.

Scoaterea definitiva a terenurilor din circuitul agricol si silvic se face cu plata, de catre titularii aprobarii, a contravalorii catre proprietari si a taxelor prevazute in anexele nr. 1 si 2. Din aceste taxe se constituie "Fondul de ameliorare a fondului funciar", aflat la dispozitia Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si Ministerului Mediului. Pentru terenurile scoase definitiv din circuitul agricol si silvic pentru constructii care deservesc activitatile agricole si silvice, lucrarile de imbunatatiri funciare, regularizarea cursurilor de apa, realizarea de surse de apa potabila si obiective meteorologice nu se datoreaza taxele prevazute la alineatul precedent.

ART. 72

Pentru scoaterea temporara a terenurilor din productia agricola si silvica, titularul aprobarii este obligat sa depuna o garantie in bani egala cu taxa prevazuta pentru scoaterea definitiva a terenurilor din circuitul agricol, in "Fondul de ameliorare a fondului funciar". Dupa indeplinirea obligatiilor prevazute cu privire la redarea terenurilor, la confirmarea organelor judetene agricole sau silvice si a proprietarului terenului, titularul va primi garantia depusa. In cazul in care titularul aprobarii nu executa lucrarile de calitate si la termenele prevazute in actele aprobatoare, organul agricol sau silvic de specialitate, in baza constatarii situatiei de fapt, dispune sa execute lucrarile de redare cu cheltuieli din garantia depusa. Daca titularul aprobarii nu executa lucrarile intr-un nou termen si la calitatea stabilita de organul agricol sau silvic, intreaga garantie ramine in, "Fondul de ameliorare a fondului funciar".

ART. 73

Folosirea definitiva sau temporara a terenurilor agricole, in alte scopuri decit productia agricola, se aproba dupa cum urmeaza :

a) de organele agricole judetene, prin Oficiul de cadastru si organizare a teritoriului judetean sau al municipiului Bucuresti, pentru terenurile agricole de pina la 1 ha. Aprobarea pentru orice extindere a acestei suprafete de teren se da de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei ;
b) de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, pentru terenurile agricole in suprafata de pina la 100 ha ;

c) de Guvern, pentru terenurile agricole a caror suprafata depaseste 100 ha.
ART. 74

Folosirea definitiva sau folosirea temporara a terenurilor forestiere, in alte scopuri decit silvice, se aproba de organul silvic judetean, pina la 1 ha, de Ministerul Mediului, pentru terenurile in suprafata de pina la 100 ha,si de Guvern, pentru cele ce depasesc aceasta suprafata.

ART. 75

Aprobarea prevazuta la art. 73 si 74 este conditionata de acordul prealabil al detinatorilor de terenuri. De asemenea, pentru obtinerea aprobarii prevazute la art. 73 lit. b) si c) si art. 74 este necesar avizul organelor agricole sau silvice judetene si al municipiului Bucuresti, dupa caz.

ART. 76

La aprobare de catre Guvern se va prezenta in mod obligatoriu si avizul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei pentru terenurile agricole si al Ministerului Mediului pentru terenurile forestiere si cu ape si, daca este cazul, al Ministerului Culturii, pentru ocrotirea monumentelor.

ART. 77

Intravilanul localitatilor este cel existent la data de 1 ianuarie 1990, evidentiat in cadastrul funciar ; el poate fi modificat numai in conditiile legii.

ART. 78

Terenurile din albiile abandonate ale cursurilor de apa, devenite disponibile in urma lucrarilor de regularizare, vor fi amenajate pentru productia agricola, piscicola sau, dupa caz, silvica, o data cu lucrarile de baza executate de titularii acestora.

ART. 79

Titularii obiectivelor de investitii sau de productii amplasate pe terenuri agricole si forestiere sint obligati sa ia masuri prealabile executariiconstructiei obiectivelor, de decopertare a stratului de sol fertil de pe suprafetele amplasamentelor aprobate, pe care sa-l depoziteze si sa-l niveleze pe terenuri neproductive sau slab productive, indicate de organele agricole sau silvice, in vederea punerii in valoare sau ameliorarii acestora.

Depozitarea se poate face numai cu acordul proprietarilor terenurilor. Acestia nu pot fi obligati la nici o plata pentru sporul de valoare astfel obtinut si nici nu pot pretinde despagubiri pentru perioada de nefolosire a terenului.

ART. 80

Titularii lucrarilor de investitii sau de productie care detin terenuri pe care nu le mai folosesc in procesul de productie, cum sint cele ramase in urma excavarii de materii prime - carbune, caolin, argila, pietris - , sondele abandonate si altele asemenea, sint obligati sa ia masurile necesare de amenajare si nivelare, dindu-le o folosinta agricola, iar daca aceasta nu este posibil, o folosinta piscicola sau silvica. Beneficiarilor lucrarilor prevazute in alin. 1 nu li se va mai aproba scoaterea din productia agricola sau silvica a altor terenuri daca nu s-au conformat dispozitiilor din acest articol. Executia acestor lucrari se face de unitati specializate ale Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si Ministerului Mediului, din fondurile prevazute la beneficiari, in conditiile legii.

ART. 81

Liniile de telecomunicatii si cele de transport si distribuire a energiei electice, conductele de transport pentru alimentare cu apa, canalizare, produse petroliere, gaze, precum si alte instalatii similare, se vor grupa si amplasa de-a lungul si in imediata apropiere a cailor de comunicatii - sosele, cai ferate -, a digurilor, canalelor de irigatii si de desecari si a altor limite obligate din teritoriu, in asa fel incit sa nu se stinjeneasca executia lucrarilor agricole. Aprobarea ocuparii terenurilor in astfel de cazuri se da de Oficiul de cadastru si organizare a teritoriului judetean sau al municipiului Bucuresti, indiferent de marimea suprafetei necesare, pe baza acordului detinatorilor. Aprobarea in alte conditii decit cele prevazute la alin. 1 se da de organele prevazute la art. 73 si 74.

ART. 82

Ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor in caz de avarii si executarea unor lucrari de intretinere la obiectivele prevazute la art. 81, care au caracter urgent si care se executa intr-o perioada de pina la 30 de zile, se vor face pe baza acordului prealabil al detinatorilor de terenuri sau, in caz de refuz, cu aprobarea prefecturii judetului sau a Primariei municipiului Bucuresti. In toate cazurile, detinatorii de terenuri au dreptul la despagubire pentru daunele cauzate.

CAP. 7 Organizarea si amenajarea teritoriului agricol

ART. 83

Organizarea si amenajarea teritoriului agricol are ca sarcina crearea conditiilor pentru o mai buna folosire a terenurilor in scopul productiei agricole si se executa pe baza de studii si proiecte la cererea proprietarilor, rezolvindu-se urmatoarele probleme :

a) corelarea dezvoltarii agriculturii din zona cu celelalte activitati economice si sociale, stabilind masuri care sa conduca la cresterea productiei agricole si exploatarea in ansamblu a teritoriului ;

b) gruparea prin comasare a terenurilor pe proprietari si destinatii in concordanta cu structurile de proprietate si cu formele de cultivare a pamintului, rezultate in urma asocierilor, stabilirea perimetrelor fiecarei proprietati, comasind terenurile dispersate si rectificind hotarele nerational amplasate ;

c) elaborarea de studii si proiecte de organizare si amenajare a exploatatiilor agricole ;

d) stabilirea retelei drumurilor agricole ca o completare a retelei de drumuri de interes general, integrate in organizarea si amenajarea de ansamblu a teritoriului, in scopul efectuarii transportului productiei si accesului masinilor agricole necesare procesului de productie.

ART. 84

Studiile si proiectele de organizare si amenajare a teritoriului agricol se elaboreaza de unitatile de studii, proiectare si cercetare de specialitate, centrale sau judetene, si se supun discutiei proprietarilor de terenuri din zona interesata. In cazul adoptarii lor cu majoritatea de voturi a proprietarilor care detin 2/3 din suprafata si aprobarii de catre organele agricolejudetene, aplicarea masurilor si lucrarilor prevazute devin obligatorii pentru toti proprietarii.

CAP. 8 Sanctiuni

ART. 85

Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz.
ART. 86

Degradarea terenurilor agricole si silvice, a imprejurimilor acestora, distrugerea si degradarea culturilor agricole, a lucrarilor de imbunatatiri funciare, a bornelor si semnelor topografice sau geodezice, a monumentelor istorice si ansamblurilor si siturilor arheologice, ori impiedicarea luarii masurilor de conservare a unor astfel de bunuri, precum si inlaturarea acestor masuri, constituie infractiuni de distrugere si se pedepsesc potrivit prevederilor Codului penal.

ART. 87

Ocuparea in intregime sau in parte a terenurilor de orice fel, infiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare, fara aprobare primita in conditiile legii, constituie infractiuni de tulburare de posesie si se pedepsesc potrivit prevederilor Codului penal.
ART. 88

Constituie contraventii la normele privind evidenta, protectia, folosirea si ameliorarea terenurilor agricole sau silvice urmatoarele fapte, daca nu sint savirsite in astfel de conditii incit, potrivit legii penale, constituie infractiuni :

a) efectuarea de schimburi de terenuri si a schimbarii categoriei de folosinta a terenurilor de la superioara la inferioara, precum si folosirea definitiva sau temporara a terenurilor agricole si silvice in alte scopuri decit pentru productia agricola si silvica ;

b) nedeclararea la organele judetene de cadastru funciar de catre posesori, in termen de 30 de zile de la aprobare, a schimburilor de terenuri si a schimbarii categoriei de folosinta a acestora, precum si a datelor cu privire la marimea suprafetelor si categoria de folosinta a acestora ;

c) neluarea masurilor de catre posesorii de terenuri si de catre persoanele autorizate pentru pastrarea in bune conditii a bornelor geodezice, topografice, a reperelor metalice de nivelment, a piramidelor si balizelor de semnalizare a punctelor geodezice, precum si degradarea si distrugerea lor din culpa ;

d) nedecopertarea de catre beneficiarii de investitii a stratului fertil de sol inainte de executarea lucrarilor de amplasare a unor obiective si nedepozitarea acestui strat pe suprafetele stabilite de organele agricole, precum si neluarea masurilor de amenajare si nivelare a terenurilor ramase in urma excavarii de carbune, caolin, argila, pietris, sonde abandonate si altele asemenea ;

e) amplasarea obiectivelor de orice fel, cu exceptia celor prevazute la art.

71 din prezenta lege, pe terenurile situate in extravilan, fara avizele si aprobarile prevazute de lege ;

f) ocuparea si folosirea terenurilor aprobate a fi scoase definitv sau temporar din productia agricola, inainte de a fi delimitate, bornate si predate;
g) degradarea terenurilor si culturilor prin depozitarea de materiale ori deseuri de pietris, moloz, nisip, prefabricate, constructii metalice, reziduuri, resturi menajere, gunoaie si altele asemenea ;

h) neluarea unor masuri corespunzatoare de catre persoane juridice sau fizice pentru evitarea afectarii terenurilor limitrofe prin reziduurile provenite din activitatea de productie si prin scurgeri de orice fel.

ART. 89

Contraventiile prevazute la art. 88 din prezenta lege se sanctioneaza

astfel:

a) cele de la lit. a)-c), cu amenda de la 10.000 la 20.000 lei ;

b) cele de la lit. d)-h), cu amenda de la 20.000 la 50.000 lei.

ART. 90

Sanctiunile se pot aplica si persoanelor juridice. La aplicarea sanctiunilor, pe linga imprejurarile prevazute de lege, se vor mai avea in vedere si marimea suprafetei, categoria de folosinta si clasa de fertilitate a terenului afectat.

ART. 91

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre specialistii imputerniciti in acest scop de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si Ministerul Mediului, de imputernicitii prefecturilor si ai organeloragricole si silvice judetene si al municipiului Bucuresti, precum si de catre primari. Prin actul de constatare a contraventiei se restabilesc situatia anterioara si suportarea pagubelor de catre cei vinovati.

ART. 92

In masura in care prezenta lege nu dispune altfel, contraventiilor prevazute la art. 88 li se aplica dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind constatarea si sanctionarea contraventiilor.
CAP.9
Dispozitii tranzitorii si finale
ART. 93

Comisiile comunale, orasenesti si municipale, constituite potrivit art. 11, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, vor efectua lucrarile si operatiunile date de lege in competenta lor, inaintind intreaga documentatie comisiilor judetene in vederea eliberarii titlurilor de proprietate pentru situatiile prevazute la art. 8, art. 14, art. 15, art.16, art. 18 alin. 1 si 2, art. 20, art. 21, art. 22, art. 23, art. 24, art. 25, art. 28, art. 32, art. 35, art. 38, art. 39, art. 40, art.41 si art. 95, precum si operatiunile necesare punerii in posesie. Totodata, pentru situatiile prevazute la art. 18 alin. 3 comisiile comunale,orasenesti si municipale vor stabili suprafetele ce urmeaza sa fie atribuite in folosinta, iar primariile vor emite decizii in acest sens. In cazurile prevazute de art. 16, art. 29 alin. 2 si art. 36, comisiile judetene, la propunerea comisiilor comunale, orasenesti si municipale, dupa caz, vor emite decizii pentru titularii indreptatiti in vederea stabilirii dreptului acestora la actiuni. Decizia comisiei judetene se va transmite persoanelor fizice interesate si societatii comerciale in cauza, in termenul prevazut de alin. 1. Comisiile comunale, orasenesti si municipale isi inceteaza activitatea prin decizia prefecturii, iar comisiile judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, prin hotarire a Guvernului.

ART. 94

Pe perioada cit functioneaza comisiile comunale, orasenesti si municipale, precum si comisiile de lichidare, membrii acestora incadrati cu contract de munca se considera delegati, iar ceilalti membri ai comisiilor primesc o indemnizatie ce se va stabili prin regulamentul de aplicare a legii.

ART. 95

Personalul de specialitate prevazut la art. 8 din Decretul-lege nr. 43/1990 privind unele masuri pentru stimularea taranimii si activitatii economice a unitatilor agricole cooperatiste si de stat, care si-a desfasurat activitatea in unitatile agricole cooperatiste desfiintate sau reorganizate in societati comerciale, beneficiaza cu prioritate de dispozitiile art. 18 alin. 1 ori art. 20 din prezenta lege.

ART. 96

Monumentele istorice, vestigiile si obiectivele arheologice, tezaurele care se vor descoperi la fata solului sau in subsol sint sub protectia legii. Proprietarii si detinatorii de terenuri sint obligati sa asigure integritatea acestora, sa sesizeze organele de stat si sa permita efectuarea lucrarilor de cercetare si conservare.

Proprietarii terenurilor vor fi despagubiti pentru daunele suferite si terenurile preluate in domeniul public, in bani, sau cu teren echivalent, dupa caz.

ART. 97

Persoanele fizice carora li s-a reconstituit sau constituit dreptul de proprietate in conditiile prezentei legi, precum si asociatiile de tip privat care se vor infiinta potrivit art. 28 alin. 1 din lege, sint scutite de plata impozitului pe terenuri agricole pe o perioada de 3 ani, incepind cu anul 1991.

Sistemul de impozitare, creditare, precum si alte avantaje de care vor beneficia persoanele fizice sau juridice carora li s-a stabilit dreptul de proprietate in conditiile prezentei legi, cit si pensiile fostilor membri ai cooperativelor agricole de productie, se vor reglementa prin legi speciale.

Timpul lucrat de fostii cooperatori in cadrul cooperativelor agricole de productie se considera vechime in munca la acordarea pensiei si a celorlalte drepturi de asigurari sociale.

ART. 98

In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a legii, Guvernul va prezenta Parlamentului proiectul legii privind cadastrul funciar general si publicitatea imobiliara, precum si proiectele de legi prevazute la art. 97 alin.2.

Pina la intrarea in vigoare a noii legi se vor aplica actualele reglementari cu privire la evidenta terenurilor si publicitatea imobiliara.

ART. 99

Cheltuielile pentru productia anului 1991 efectuate pe terenurile atribuite in conditiile prezentei legi, pina la data preluarii in posesie, se vor suporta de noii titulari ai dreptului de proprietate sau, dupa caz, de folosinta.

ART. 100

Finantarea activitatii de cadastru funciar general, a lucrarilor geodezice, fotogrammetrice si organizare a teritoriului, precum si a bancilor de date aferente acestora, la nivel judetean si national, se va realiza de la buget. ART. 101

Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta lege.

ART. 102

Prezenta lege intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei.

Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga :

- Art. 1-36 si 51-79 din Legea nr. 59/1974 cu privire la fondul funciar, publicata in Buletinul Oficial nr. 138 din 5 noiembrie 1974.
- Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru stimularea taranimii publicat in Monitorul Oficial nr. 17 din 30 ianuarie 1990, cu exceptia

art. 8-11.

- Legea nr. 9/1990 privind interzicerea temporara a instrainarii terenurilor

prin acte intre vii, publicata in Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, cu exceptia art. 2.

- H.C.M. nr. 656/1975 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind evidenta, folosirea, protectia si ameliorarea terenurilor

agricole, publicata in Buletinul Oficial nr. 74 din 16 iului 1975.
- Decretul nr. 115/1959 pentru lichidarea ramasitelor oricaror forme de exploatare a omului de catre om in agricultura, in scopul ridicarii continue a nivelului de trai material si cultural al taranimii muncitoare si al dezvoltarii constuctiei socialiste, publicat in Buletinul Oficial al Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane nr. 10 din 30 martie 1959.

- Orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei legi. Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 14 februarie 1991.

PRESEDINTELE SENATULUI

academician ALEXANDRU BIRLADEANU

Aceasta lege a fost adoptata de Adunarea Deputatilor in sedinta din 14 februarie 1991.

PRESEDINTELE ADUNARII DEPUTATILOR

MARTIAN DAN

In temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr.92/1990 pentru alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei, promulgam Legea fondului funciar si dispunem publicarea sa in Monitorul Oficial al Romaniei.

PRESEDINTELE ROMANIEI

ION ILIESCU

ANEXA 1

TAXA

procentuala datorata pentru scoaterea definitiva din circuitul agricol a terenurilor aflate in extravilan

Clasa terenului agricol 1 2 3 4 5 Taxa procentuala ce se aplica la pretul de vinzare 800 800 700 600 500
NOTA :

Procentul se aplica la valoarea terenului declarata ca pret de partile din contractul de instrainare. Daca valoarea declarata de parti este mai mica decit valoarea normala de

circulatie a terenului, calculata prin inmultirea cu 25 a venitului anual impozabil pentru terenul respectiv, procentul se calculeaza la valoarea astfel stabilita. In acelasi mod se calculeaza taxa in cazul in care terenul nu a fost instrainat.

ANEXA 2

TAXA

pentru folosirea definitiva a terenurilor forestiere in alte scopuri decit productia forestiera si defrisarea de paduri
Clasa de calitate 1 2 3 4 5 Taxa procentuala care se aplica la pretul de vinzare 600 550 500 400 300 Procentul se aplica la valoarea de renta stabilita pentru volumul realizat la exploatabilitate de specia de baza din zona, considerat la sortimentul tel, stabilit prin amenajament sau asimilat acestuia.

1992

DECRET Nr. 92
din 25 aprilie 1992 cu privire la promulgarea Legii pentru aprobarea volumului maxim de masa lemnoasa ce se va recolta in anul 1992 si a unor masuri de protectie a fondului forestier.

In temeiul art. 77 alin. (1) din Constitutia Romaniei, promulgam Legea pentru aprobarea volumului maxim de masa lemnoasa ce xe va recolta in anul 1992 si a unor masuri de protectie a fondului forestier si dispunem publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.

PRESEDINTELE ROMANEI

ION ILIESCU

1993

DECRET Nr. 199
din 18 noiembrie 1993 pentru promulgarea Legii privind determinarea despagubirilor in cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenuri de proprietate publica si privata si economiei vanatului

In temeiul art. 77 alin. (1) din Constitutia Romaniei, promulgam Legea privind determinarea despagubirilor in cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile de proprietate publica si privata si economiei vanatului si dispunem publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.

PRESEDINTELE ROMANIEI

ION ILIESCU

DECRETUL nr. 58
din 5 mai 1993 pentru promulgarea Legii privind aprobarea volumului maxim de masa lemnoasa ce se va recolta in anul 1993

In temeiul art. 77 alin. (1) din Constitutia Romaniei, promulgam Legea privind aprobarea volumului maxim de masa lemnoasa ce se va recolta in anul 1993 si dispunem publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.

PRESEDINTELE ROMANIEI

ION ILIESCU

1994

HOTARIRE Nr.971
din 29 decembrie 1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor lanormele de pescuit si de protectie a fondului piscicol

Guvernul Romaniei hotaraste:

Art.1. - Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 100.000 lei la 200.000 lei urmatoarele fapte savirsite de persoane fizice:

a) pescuitul sportiv al oricaror specii de peste, precum si al altor vietuitoare acvatice, exercitat fara permis sau autorizatie in cursuri de apa curgatoare sau statatoare, canale artificale, Delta Dunarii, lacurile naturale sau de acumulare, apele maritime interioare si marea teritoriala;

b) pescuitul sportiv al oricaror specii de peste, precum si al altor vietuitoare acvatice, exercitat in cursuri de apa curgatoare sau statatoare, canale artificiale, Delta Dunarii, lacuri naturale sau de acumulare, ape maritime interioare si marea teritoriala sau in zone din acestea in care pescuitul este interzis;

c) pescuitul sportiv cu mai mult decit:

- o undita sau o lanseta cu doua carlige, in apele curgatoare si statatoare de munte;

- doua undite sau doua lansete cu cate doua carlige fiecare in raurile colinare si de ses, in lacurile interioare si in raurile de frontiera, pe tot cursul Dunarii, inclusiv bratele sale, si in amenajarile piscicole autorizate pentru pescuit sportiv;

- doua undite, doua lansete sau doua taparine cu cite zece carlige fiecare, in Marea Neagra;

d) refuzul de a prezenta, la cererea persoanelor imputernicite sa constate contraventii, permisul sau autorizatia de pescuit sportiv;

e) pescuitul cu momeli naturale in apele de munte ce ofera conditii de viata salmonidelor nominalizate de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.

Art.2. - Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 150.000 lei la 300.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:

a) pescuitul sportiv in timpul noptii:

b) prinderea salmonidelor cu mana;

c) pescuitul cu momeli metalice si cu pesti artificiali in raurile populate cu lostrita;

d) pescuitulsportiv de catre o singura persoana in timpul unei zile, de la rasaritul si pina la apusul soarelui a:

- mai mult de 10 bucati, in total, din speciile de pastravi, lipan si coregon, in apele de munte cu salmonide;

- mai mult de 3 kg de peste, cu exceptia cazului cind s-a pescuit un singur peste a carui greutate depaseste 3 kg, in apele curgatoare si statatoare din zona colinara si de ses, Dunare, lacurile litorale, Marea Neagra si apele de munte fara salmonide;

e) retinerea de catre pescarii sportivi a pestelui si a altor vietuitoare acvative pescuite sub dimensiunile minime prevazute de lege;

f) pescuitul sportiv pe cursul unei ape curgatoare pe o distanta de 60 metri in aval de baraj si pe cursul unei salbe de iazuri, atat pe o distanta de 60 metri in amonte de primul iaz si 50 metri in aval de ultimul iaz din salba, cat si pe tronsoanele de canal sau pe cursurile de apa dintre iazuri;

g) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpa a semnelor indicatoare asezate in raza amenajarilor piscicole;

h) pescuitul cu ostia, sulita, tepoaia sau cu orice alte unelte ascutite care ranesc pestele;

i) aruncarea gunoaielor, a rumegusului de lemn, a resturilor menajere si a oricaror alte materiale in albiile sau pe malurile cursurilor de apa curgatoare sau statatoare, ale canalelor artificiale, lacurile naturale sau de acumulare, apelor maritime interioare si marii teritoriale, precum si in perimetrul amenajarilor piscicole;

j) introducerea de barci si ambarcatiuni in lacurile de acumulare sau in amenajarile piscicole fara aprobarea proprietarului sau a titularului dreptului de folosinta piscicola, cu exceptia celor din dotarea detinatorului lucrarii de godpodarire a apelor, nominalizate si utilizate pentru exploatarea, intretinerea si supravegherea lucrarii.

Art.3. - Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 500.000 lei la 600.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:

a) pescuitul industrial al oricaror specii de peste, precum si al altor vietuitoare acvatice, exercitat fara autorizatie, in cursuri de apa curgatoare sau statatoare, canale artificiale lacuri naturale sau de acumulare, ape maritime interioare, marea teritoriala;

b) pescuitul industrial al oricaror specii de peste, precum si al altor vietuitoare acvatice, exercitat in cursuri de apa curgatoare sau statatoare, canale artificiale, lacuri naturale sau de acumulare, ape maritime interioare si in marea teritoriala sau in zone din acestea in care pescuitul este interzis;

c) pescuitull lostritei fara autorizatie speciala eliberata de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului;

d) asezarea uneltelor de pescuit fixe in deriva pe mai mult de doua treimi din latimea raurilor sau a canalelor;

e) pescuitul cu siruri de muste artificiale in apele salmonicole;

f) extragerea ghetii naturale din perimetrul zonelor de protectie a faunei piscicole;

g) circulatia cu ambarcatiuni cu motor in apele din Delta Dunarii, inclusiv in Complexul de lacuri Razelm-Sinoe, in afara traseelor aprobate de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului;

h) utilizarea la pescuit a setcilor fixe in zona Litoralului romanesc;

i) utilizarea la pescuit a setcilor si avelor de orice fel in Complexul Razelm-Sinoe, in ghiolurile Belciug, Erenciuc si in lacurile litorale;

j) circulatia cu autovehicule si scoaterea materialului lemnos prin albiile apelor curgatoare din zona de munte, precum si circulatia cu ambarcatiuni cu motor in cursurile de apa din zona de munte fara autorizatia Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului;

k) deschiderea, inchiderea, ostruarea, bararea cu garduri pescaresti sau cu unelte de pescuit de orice fel a canalurilor si a garlelor de legatura cu lacurile, baltile sau terenurile inundabile, daca prin aceasta se impiedica sau se pescuiesc speciile de pesti care migreaza in timpul viiturilor de apa sau in perioada de reproducere, precum si scurgerea libera a apelor o data cu fondul piscicol al acestora.

Fac exceptie inchiderile pescaresti din Delta si Lunca Dunarii, autorizate in locurile si in conditiile stabilite de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei;

l) introducerea la pasunat a animalelor, adapatul acestora si circulatia cu orice mijloc de transport in incinta si pe digurile helesteelor, iazurilor, pepinierelor piscicole si pastravariilor, in orice perioada, fara autorizatia proprietarului sau a titularului dreptului de folosinta piscicola.

Art.4. - Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 600.000 lei la 700.000 lei urmatoarele fapte savirsite de persoane fizice:

a) pescuitul sportiv al oricaror specii de peste, precum si al altor vietuitoare acvatice, exercitat in amenajari piscicole, altele decit cele autorizate in acest scop;

b) pescuitul industrial pe cursul unei ape curgatoare in zona de 200 metri aval de baraj;

c) folosirea armelor de foc pentru pescuitul delfinilor si al salmonidelor;

d) prinderea pestelui cu unelte de pescuit din plasa sau cu pripoane in ape de munte;

e) pescuitul oricaror specii de peste, crustacee, moluste sau alte vietuitoare acvatice, in perioadele si in zonele de prohibitie;

f) pescuitul speciilor de pesti supuse protectiei sau care sunt declarate monumente ale naturii si pentru care pescuitul este interzis sau supus unor restrictii speciale;

Art.5. - Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 700.000 lei la 800.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice;

a) oprirea, abaterea, rastocirea unei ape curgatoare sau scurgerea apei, in parte sau in intregime, fara acordul proprietarului sau al detinatorului folosintei piscicole;

b) introducerea de specii, rase sau hibrizi de pesti, altele decit cele existente in apele curgatoare, statatoare si in amenajarile piscicole, fara avizul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului;

c) neluarea masurilor pentru prevenirea, combaterea si stoparea extinderii epizootiilor, precum si pentru nedeclararea aparitiei acestora organelor de specialitate;

d) vinzarea puietului de peste in alte scopuri decit repopularea;

e) pescuitul industrial cu unelte de pescuit avind ochiurile sub dimensiunile minime prevazute de lege;

f) executarea lucrasrilor de foraje hidrogeologice in amenajarile piscicole fara autorizatia proprietarului sau a titularului dreptului de folosinta piscicola.

Art.6. - Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 800.000 lei la 900.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:

a) neanuntarea organelor de specialitate imputernicite in acest scop despre primirea la centrle de colectare a unor cantitati de peste sub dimensiunile minime, in procente mai mari decit cele prevazute de lege;

b) pescuitul industrial al pestelui si al altor vietuitoare acvatice sub diimensiunile minime, in procente mai mari decit cele prevazute de lege;

c) refuzul de a permite accesul la controlul in barci, salupe si alte ambarcatiuni, in autovehicule, in unitatile de productie piscicola si in perimetrul luciurilor de apa exploatate prin pescuit sportiv sau industrial personalului de specialitate imputernicit in acest scop de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei sau de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.

Art.7. - Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 900.000 lei la 1.000.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:

a) distrugerea sau degradarea din culpa a digurilor, barajelor si canalelor, a talazurilor si malurilor, a instalatiilor hidrotehnice aferente amenajarilor piscicole;

b) distrugerea sau degradarea din culpa a trecatoarelor pentru pesti, a toplitelor si a cascadelor podite;

c) reducerea din cuklpa a debitului de apa pe cursurile de apa naturale sau amenajate, daca prin aceasta se pericliteaza existenta faunei piscicole;

d) distrugerea, degradarea sau micsorarea din culpa a zonelor de protectie perimetrala a amenajarilor piscicole;

e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care impiedica intrarea pestilor in sistemele de alimentari cu apa, irigatii, precum si in instalatiile hidroenergetice;

f) neluarea masurilor pentru curatarea zonelor de pescuit si pentru protejarea si salvarea fondului piscicol la constructia sau golirea lacurilor de ecumulare;

g) neasigurarea debitului de apa necesar dezvoltarii normale a faunei piscicole in aval de o lucrare de barare.

Art.8. - Pentru faptele care constituie contraventii la normele de pescuit si de protectie a fondului piscicol, amenzile contraventionale pot fi aplicate si persoanelor juridice.

Art.9. - Faptele prevazute la art.1-7 constituie contraventii, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incit, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni.

Art.10. - (1) Sunt supuse confiscarii uneltele si ambarcatiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc si orice alte bunuri care au fost folosite la savarsirea faptei.

(2) Bunurile rezultate din savarsirea contraventiei, constand in peste,icre si produse acvatice, sunt, de asemenea,, supuse confiscarii.

(3) In cazuri de confiscare a bunurilor prevazute la alin.(1) si (2), organele de constatare dispun, prin procesul verbal, valorificarea lor in conditiile legii, contravaloarea bunurilor confiscate facandu-se venit la bugetul de stat.

Art,11. - (1) In cazul contraventiilor prevazute la art.1-7, despagubirile datorate pentru pagubele cauzate fondului piscicol se vor calcula in functie de pretul mediu de piata pentru speciile de pesti si alte vietuitoare acvatice.

(2) Ion situatia cind contraventiile s-au produs in perioada de prohibitie sau in perimetrul rezervatiilor si al pepinierelor piscicole, pretul speciilor de pesti si al altor vietuitoare acvatice, luat in calcul la stabilirea pagubei si a despagubirii, va fi dublu fata de pretul zilei pe piata.

Art.12. - Contraventiile prevazute in prezenta hotarire se constata, iar amenzile se aplica de persoanele imputernicite in acest scop de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, precumsi de catre primari, ofiteri su subofiteri de politie.

Art.13. - Impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei se poate face plingere, in termen de 15 zile de la data comunicarii acestuia, la judecatoria in a carei raza teritoriala a fost savirsita contraventia.

Art.14. - Dispozitiile prezentei hotariri se intregesc cu prevederile Legii nr.32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.

Art.15. - H.C/.M. nr.341 din 7 aprilie 1975 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de pescuit si protectia fondului piscicol, precum si orice alte dispozitii contrare se abroga.

PRIM-MINISTRU

NICOLAE VACAROIU

Contrasemneaza:

---------------------

Ministrul apelor, padurilor si protectiei mediului,

Aurel Constantin Ilie

Ministrul agriculturii si alimentatiei,

Valeriu Tabara

Ministru de interne,

Doru Ioan Taracila

HOTARARE
GUVERNUL ROMANIEI
pentru prelungirea aplicarii unor prevederi ale Hotararii Guvernului nr.849/1994 privind majorarea cantitatilor de cherestea de rasinoase si fag, contingentate la export

Guvernul Romaniei h o t a r a s t e :

Articol unic. - Termenul de valabilitate a licentelor de export cherestea rasinoase si fag din stocurile existente la 15 noiembrie 1994, prevazut la art. 2 din Hotararea Guvernului nr.849/1994, se prelungeste pana la data de 28 februarie 1995.

PRIM-MINISTRU

NICOLAE VACAROIU

Contrasemneaza:
Ministrul comertului,Cristian Ionescu
Ministrul industriilor,Dumitru Popescu
Ministrul apelor, padurilor si protectiei mediului,Aurel Constantin Ilie
Ministru de stat, ministrul finantelor,Florin Georgescu
Bucuresti, 3 februarie 1995.
Nr. 80.

1995

DECRET Nr. 23
din 23 februarie 1995 pentru promulgarea Legii privind aprobarea volumului maxim, de masa lemnoasa ce se va recolta in anul 1995

In temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia Romaniei, Presedintele Romaniei decreteaza:

Articol unic. - Se promulga Legea privind aprobarea volumului maxim de masa lemnoasa ce se va recolta in anul 1995 si se dispune publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.

PRESEDINTELE ROMANIEI

ION ILIESCU

DECRET Nr. 348
din 31 octombrie 1995 privind promulgarea Legii
pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/1995 pentru modificarea si completarea Legii nr. 81/1993 privind determinarea despagubirilor in cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, situate pe terenurile proprietate publica si privata si economiei vinatului

In temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia Romaniei,

Presedintele Romaniei decreteaza:

Articol unic. - Se promulga Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/1995 pentru modificarea si completarea Legii nr. 81/1993 privind determinarea despagubirilor in cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, situate pe terenurile proprietate publica si privata si economiei vinatului, si se dispune publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.

PRESEDINTELE ROMANIEI

ION ILIESCU

HOTARARE

GUVERNUL ROMANIEI

privind stabilirea cantitatilor contingentate la exportul de produse lemnoase si a normelor privind conditiile de eliberare a licentelor de export pentru anul 1995

Guvernul Romaniei h o t a r a s t e :

Art. 1. - Se aproba Lista produselor lemnoase si a cantitatilor contingentate la export pe anul 1995, precum si Normele privind conditiile de eliberare a licentelor de export pentru produsele

lemnoase contingentate tn anul 1995, prevazute in anexele nr. 1 si nr. 2, care fac parte integranta din prezenta hotarare.

Art. 2. - Incasarea contravalorii exportului de cherestea de rasinoase si cherestea de fag se va face fie anticipat, fie pe baza de acreditive documentare irevocabile, domiciliate in Romania, cu plata la vedere, in contul agentului economic producator.

Art. 3. - Comisia de analizare a cererilor de licenta si atribuire a contingentelor de export de masa lemnoasa se stabileste prin ordin al ministrului comertului si va fi formata din specialisti din cadrul Ministerului Comertului, Ministerului Finantelor, Ministerului Industriilor, Ministerului Apelor, Padurilor si protectiei Mediului, Ministerului de Interne si Departamentul de Control al Guvernului.

Art. 4. - Licentele de export eliberate in conditiile prezentei hotarari se utilizeaza numai de titularii licentelor, neputand fi transmise altui agent economic.

Art. 5. - Cererile de licenta de export vor fi depuse la Ministerul Comertului pentru aprobare numai dupa avizarea lor favorabila de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, in ceea ce priveste provenienta legala a masei lemnoase.

PRIM-MINISTRU
NICOLAE VACAROIU

Contrasemneaza:

Ministrul industriilor,Dumitru Popescu
Ministrul apelor, padurilor si protectiei mediului,Aurel Constantin Ilie
Ministru de stat, ministrul finantelor,Florin Georgescu
p. Ministrul comertului,Ion Pargaru, secretar de stat Bucuresti, 17 aprilie 1995. Nr. 246.

ANEXA Nr. 1

L I S T A
produselor lemnoase si a cantitatilor contingentate la export pe anul 1995
_________________________________________________________________________________
Pozitia Produsul tarifara U.M. Cantitatea
_________________________________________________________________________________
Cherestea rasinoase, inclusiv panouri 4407.10 metri cubi 430.000
Cherestea fag, inclusiv frize pentru parchet 4407.92 metri cubi 175.000
Cherestea de plop 4407.99.91 metri cubi 35.000
Cherestea de salcam, mesteacan, anin, salcie, tei etc. 4407.99.99 metri cubi 10.000
Lamele si frize pentru parchet neasamblate din stejar 4407.91.31 metri cubi 1.000
Furnire din fag sub 1 mm 4408.90.94 metri cubi 500
Furnire din fag peste 1 mm 4408.90.98 metri cubi 1.000
Lazi, ladite, cosuri, bidoane (din conifere, fag, diverse esente moi si tari) 4415.10.10 metri cubi 60.000
Palete simple (altele decat interzise) 4415.20.10 metri cubi 5.000
Europaleti, boxpaleti (altii decat cei interzisi) 4415.20.90 metri cubi 20.000
Faina de lemn 4405.00.00 tone 3.600
Pasta chimica de lemn tratata cu dizolvanti 4702.00.00 tone 10.000
Pasta chimica de lemn (celuloza), semialbita sau albita, de conifere 4703.21.00 tone 1.000
Pasta chimica de lemn (celuloza), semialbita sau albita, de foioase 4703.29.00 tone 20.000
_________________________________________________________________________

ANEXA Nr. 2

N O R M E

privind conditiile de eliberare a licentelor de export pentru produsele lemnoase contingentate in anul 1995
a) Cererile de licenta de export se depun la Ministerul Comertului in termen de 15 zile lucratoare de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a Hotararii Guvernului privind stabilirea cantitatilor contingentate la exportul de produse lemnoase in anul 1995.
Cererile de licenta de export vor fi depuse la Ministerul Comertului pentru aprobare numai dupa avizarea lor favorabila, de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, in ceea ce priveste provenienta legala a masei lemnoase.
b) Contingentul total pentru cherestele se repartizeaza agentilor economici care desfasoara activitati productive de exploatare si/sau de prelucrare a lemnului proportional cu masa lemnoasa exploatata si/sau prelucrata. Acestia pot realiza exportul de cherestea direct sau prin comisionari.
Licentele de export se vor acorda, dupa caz, producatorilor sau comisionarilor respectivi.
c) Fiecare agent economic poate primi initial licente de export pentru cantitatile ce vor reprezenta maximum 15% din totalul contingentului, cu luarea in considerare a urmatoarelor criterii:
- gradul de valorificare a produselor la export;
- conditiile de plata cele mai avantajoase;
- performantele la export anterioare (pret si cantitati realizate);
- gradul de solicitare a contingentului.
d) Agentii economici carora li s-a atribuit contingent la exportul de produse lemnoase sunt obligati sa ridice licentele de export in termen de 15 zile lucratoare de la data afisarii listelor la sediul ministerului Comertului, data dupa care cantitatile atribuite se anuleaza si se atribuie altor agenti economici. Eliberarea licentelor de export pentru cherestea de rasinoase si cherestea de fag se face de catre Directia de licente si politica vamala din cadrul Ministerului Comertului in termenul stabilit, numai dupa depunerea de catre agentii economici a garantiei bancare de buna executie de 2% din valoarea in lei a licentei de export. Garantiile bancare vor fi emise de bancile comerciale autorizate din Romania, la alegerea agentilor economici, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 449/1992, pe hartie cu antet sau sigla, indicand numarul de telefon, de fax, numarul de inregistrare, valoarea in cifre si litere, numele in clar al persoanelor autorizate sa semneze si stampila rotunda a bancii.
e) Agentii economici care au primit licente de export si care, din diferite motive, nu pot realiza, partial sau integral, exportul, au obligatia sa solicite Ministerului Comertului, cel mai tarziu cu 30 de zile inainte de expirarea termenului de valabilitate, reducerea, respectiv anularea acestor licente.
f) Agentii economici au obligatia sa comunice Ministerului Comertului, in maximum 15 zile lucratoare de la realizarea integrala a cantitatilor inscrise in licentele de export aprobate in anul 1995 pentru produsele lemnoase contingentate, cantitatile realizate, anexand in fotocopii declaratiile vamale de export si declaratiile de incasare valutara aferente.
g) Pentru cantitatile ramase disponibile dupa alocarea initiala a contingentelor sau ca urmare a reducerii sau anularii cantitatilor din licentele eliberate, se vor emite licente agentilor economici cu realizari in anul anterior si celor care au realizat minimum 80% din cantitatile inscrise in licentele primite initial in cadrul contingentului stabilit pentru anul 1995 la produsele lemnoase respective sau celor nou-veniti pe piata, pe baza criteriilor de la lit. c).
h) Numarul licentei de export cat si unitatea de masura in care este aprobat contingentul produsului exportat se vor mentiona obligatoriu in declaratiile vamale de export, precum si in declaratiile de incasare valutara.
i) Comisia de analizare a cererilor de licenta si atribuire a contingentelor de export de masa lemnoasa va analiza cererile de licenta primite la Ministerul Comertului pana la data mentionata la
lit. a), in termen de 10 zile, urmand sa comunice, prin mass-media si prin afisare la sediul Ministerului Comertului, cantitatile aprobate pentru fiecare agent economic care a indeplinit conditiile de eliberare a licentelor.
j) Licentele de export eliberate vor avea ca termen de valabilitate data de 31 octombrie 1995.
k) Licenta de export eliberata unui agent economic poate fi utilizata numai de titularul licentei, fiind netransmisibila altui agent economic. Se interzic asocierile, contractele de comision, contractele de mandat si alte asemenea operatiuni incheiate ulterior datei eliberarii licentei de export pentru produsul si cantitatea care fac obiectul acesteia.
l) Comisia de analizare a cererilor de licenta si atribuire a contingentelor de export de masa lemnoasa se stabileste prin ordin al ministrului comertului si va fi formata din specialisti din cadrul Ministerului Comertului, Ministerului Industriilor, Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerului Finantelor, Ministerului de Interne si Departamentului de Control al Guvernului. Secretariatul comisiei va fi asigurat de catre Directia de licente si politica vamala din cadrul Ministerului Comertului.
m) Exemplarul nr. 3 (albastru) din setul cererii de licenta de export respinsa de catre Comisia de analizare a cererilor de licenta si atribuire a contingentelor de export de masa lemnoasa nu va fi returnat agentului economic solicitant.

HOTARARE

GUVERNUL ROMANIEI

privind majorarea cantitatilor contingentate la exportul de produse lemnoase pentru anul 1995 si prelungirea valabilitatii licentelor de export eliberate in conformitate cu Hotararea Guvernului nr.246/1995

Guvernul Romaniei h o t a r a s t e:

Art. 1 - Se aproba majorarea cantitatilor contingentate la exportul pe anul 1995 de produse lemnoase, conform anexei nr.1.

Licentele de export pentru cantitatile prevazute la alin. 1 se vor elibera potrivit normelor prevazute in anexa nr.2.

Art. 2 - Incasarea contravalorii exportului de produse lemnoase prevazute in anexa nr.1 se va face fie anticipat, fie pe baza de acreditive documentare irevocabile, domiciliate in Romania, cu plata la vedere.

Art. 3 - Comisia de analizare a cererilor de licenta de export si de atribuire a contingentelor majorate de export de produse lemnoase se stabileste prin ordin al ministrului comertului si va fi formata din specialisti din cadrul Ministerului Comertului, Ministerului Finantelor, Ministerului Industriilor, Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerului de Interne si Departamentul de Control al Guvernului.

Art. 4 - Licentele de export eliberate in conditiile prezentei hotarari se utilizeaza numai de catre titularii acestora, neputand fi transmise altui agent economic.

Art. 5 - Cererile de licenta de export vor fi depuse la Ministerul Comertului, insotite de avizul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului in ceea ce priveste provenienta legala a masei lemnoase.

Art. 6 - Valabilitatea licentelor de export pentru produse lemnoase, eliberate in conformitate cu Hotararea Guvernului nr.246/1995, se prelungeste pana la data de 31 decembrie 1995.

Ministerul Comertului va opera noul termen de valabilitate prin inscrierea pe licenta de export initiala, numai pe baza prezentarii de catre titulari, a extinderii valabilitatii garantiei bancare pana la data de 15 februarie 1996.

Prelungirea termenului de valabilitate poate fi solicitata pana la data de 15 noiembrie 1995.

De prevederile alin.1 pot beneficia si agentii economici care au solicitat, potrivit Hotararii Guvernului nr.246/1995, reducerea sau anularea cantitatilor din licentele de export primite.

PRIM-MINISTRU

NICOLAE VACAROIU

Contrasemneaza:
Ministrul industriilor Dumitru Popescu
Ministrul Comertului Petru Crisan
p. Ministrul apelor,padurilor si protectiei mediului,Marian Ianculescu secretar de stat
Ministru de stat, ministrul finantelor,Florin Georgescu
Bucuresti, 27 octombrie 1995 Nr.869.

ANEXA NR.1

LISTA produselor lemnoase si a cantitatilor cu care se majoreaza contingentul pe anul 1995 peste prevederile Hotararii Guvernului nr.246/1995

Produsul Pozitia tarifara U.M. Cantitatea

Cherestea de rasinoase 4407.10 m3 90.000 inclusiv panouri
Cherestea de fag, inclusiv panouri si frize pentru parchet 4407.92 m3 90.000
Cherestea de plop 4407.99.91 m3 15.000
Cherestea de salcam, mesteacan, anin, tei, etc. 4407.99.99 m3 10.000

ANEXA NR.2

NORME

privind conditiile de eliberare a licentelor de export pentru contingentul suplimentar de produse lemnoase pe anul 1995

a) Cererile de licenta de export vor fi depuse la Ministerul Comertului in termen de 15 zile lucratoare de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a prezentei hotarari.

Cererile de licenta de export vor fi depuse la Ministerul Comertului insotite de avizul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei mediului in ceea ce priveste provenienta legala a masei lemnoase.

- Avizul prevazut la alineatul de mai sus se va referi la contingentul suplimentar, avizele eliberate pentru contingentul stabilit potrivit Hotararii Guvernului nr.246/1995 nefiind luate in considerare.

b) Contingentul suplimentar pentru cherestele se repartizeaza agentilor economici care desfasoara activitati productive de exploatare si/sau de prelucrare a lemnului proportional cu masa lemnoasa exploatata si/sau prelucrata. Acestia pot realiza exportul de cherestea direct sau prin comisionari.

Licentele se vor acorda, dupa caz, producatorilor sau comisionarilor respectivi.

c) Din contingentul suplimentar total se vor acorda pentru agentii economici nou-veniti pe piata o cantitate de maximum 10%.

d) Agentii economici detinatori de licente de export pentru cherestea in baza Hotararii Guvernului nr.246/1995 pot primi licente de export pentru cantitatile suplimentare numai daca au realizat cel putin 65% din cantitatea acordata.

La depunerea cererilor de licenta de export, agentii economici vor anexa declaratiile vamale de export si declaratiile de incasare valutara din care sa rezulte realizarea a minimum 65% din licentele sus-mentionate.

e) Fiecare agent economic poate primi licente de export pentru cantitati suplimentare ce vor reprezenta maximum 15% din totalul contingentului, cu luarea in considerare a urmatoarelor criterii:

- gradul de valorificare a produselor de export;

- conditiile de plata cele mai avantajoase;

- performantele la export anterioare (pret si cantitati realizate);

- gradul de solicitare a contingentului.

f) Agentii economici carora li s-a atribuit contingent la exportul de produse lemnoase sunt obligati sa ridice licentele de export in termen de 15 zile lucratoare de la data afisarii listelor la sediul Ministerului Comertului, data dupa care cantitatile atribuite se anuleaza si se atribuie altor agenti economici.

Eliberarea licentelor de export pentru cherestea de rasinoase si cherestea de fag se face de catre Directia de licente si politica vamala din cadrul Ministerului Comertului, in termenul stabilit, numai dupa depunerea de catre agentii economici a garantiei bancare de buna executie de 2% din valoarea in lei a licentei de export.

Garantiile bancare vor fi emise de bancile comerciale autorizate din Romania, la alegerea agentilor economici, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr.449/1992 si vor fi emise pe hartie cu antet sau sigla, indicand numarul de telefon, faxul, numarul de inregistrare, valoarea in cifre si litere, numele clar al persoanelor autorizate sa semneze si stampila rotunda a bancii.

g) Agentii economici care au primit licente de export si care, din diferite motive, nu pot realiza, partial sau integral, exportul, au obligatia sa solicite Ministerului Comertului, cel mai tarziu cu 30 de zile inainte de expirarea termenului de valabilitate, reducerea, respectiv anularea acestor licente.

h) Agentii economici au obligatia sa comunice Ministerului Comertului, in maximum 15 zile lucratoare de la realizarea integrala a cantitatilor inscrise in licentele de export aprobate in anul 1995 pentru produsele lemnoase contingentate, cantitatile realizate, anexand in fotocopii declaratiile vamale de export si declaratiile de incasare valutara aferente.

i) Pentru cantitatile ramase disponibile dupa alocarea initiala a contingentelor sau ca urmare a reducerii sau a anularii cantitatilor din licentele de export eliberate, se vor emite licente agentilor economici care au realizat minimum 80% din cantitatile inscrise in licentele primite initial in cadrul contingentului stabilit pentru anul 1995 la produsele lemnoase respective sau celor nou-veniti pe piata, pe baza criteriilor prevazute la lit.c).

j) Numarul licentei de export, cat si unitatea de masura in care este aprobat contingentul produsului exportat se vor mentiona obligatoriu in declaratiile vamale de export, precum si in declaratiile de incasare valutara.

k) Comisia de atribuire a contingentului de produse lemnoase va analiza cererile de licente de export primite la Ministerul Comertului pana la data mentionata la lit.a), in termen de 10 zile, urmand sa comunice, prin mass-media si prin afisare la sediul Ministerului Comertului, cantitatile aprobate pentru fiecare agent economic care a indeplinit conditiile de eliberare a licentelor de export.

l) Licentele de export eliberate vor avea ca termen de valabilitate data de 28 februarie 1996, fara afectarea cantitatilor contingentate din anul 1996.

m) Licenta de export eliberata unui agent economic poate fi utilizata numai de catre titularul licentei, fiind netransmisibila altui agent economic. Se interzic asocierile, contractele de comision, contractele de mandat si alte asemenea operatiuni incheiate ulterior datei eliberarii licentei de export pentru produsul si cantitatea care fac obiectul acesteia.

n) Comisia de analizare a cererilor de licenta de export si de atribuire a contingentelor majorate de export de produse lemnoase se stabileste prin ordin al ministrului comertului si va fi formata din specialistii din cadrul Ministerului Comertului, Ministerului Industriilor, Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerului Finantelor, Ministerului de Interne si Departamentul de Control al Guvernului. Secretariatul comisiei va fi asigurat de catre Directia de licente si politica vamala din cadrul Ministerului Comertului.

o) Exemplarul nr.3 (albastru) din setul cererii de licenta de export, respinsa de catre Comisia de analizare a cererilor de licenta de export si de atribuire a contingentelor majorate de export de produse lemnoase, nu va fi returnat agentului economic solicitat.

LEGE Nr.137
din 29 decembrie 1995 privind protectia mediului

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Capitolul 1

Principii si dispozitii generale

Art. 1. - Obiectul prezentei legi il constituie reglementarea protectiei mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila a societatii.

Art. 2. - Formularea definitiilor din aceasta lege este cuprinsa in anexa nr. 1, care face parte integranta din prezenta lege.

Art. 3. - Principiile si elementele strategice ce stau la baza prezentei legi, in scopul asigurarii unei dezvoltari durabile, sint:

a) principiul precautiei in luarea deciziei;

b) principiul prevenirii riscurilor ecologice si a producerii daunelor;

c) principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;

d) principiul "poluatorul plateste";

e) inlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza nemijlocit si grav sanatatea oamenilor;

f) crearea sistemului national de monitorizare integrata a mediului;

g) utilizarea durabila;

h) mentinerea, ameliorarea calitatii mediului si reconstructia zonelor deteriorate;

i) crearea unui cadru de participare a organizatiilor neguvernamentale si a populatiei la elaborarea si aplicarea deciziilor;

j) dezvoltarea colaborarii internationale pentru asigurarea calitatii mediului.

Art. 4. - Modalitatile de implementare a principiilor si elementelor strategice sint:

a) adoptarea politicilor de mediu, armonizate cu programele de dezvoltare;

b) obligativitatea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului in faza initiala a proiectelor, programelor sau activitatilor;

c) corelarea planificarii de mediu cu cea de amenajare a teritoriului si de urbanism;

d) introducerea pirghiilor economice stimulative sau coercitive;

e) rezolvarea, pe niveluri de competenta, a problemelor de mediu, in functie de amploarea acestora;

f) elaborarea de norme si standarde, armonizarea acestora cu reglementarile internationale si introducerea programelor pentru conformare;

g) promovarea cercetarii fundamentale si aplicative in domeniul protectiei mediului;

h) instruirea si educarea populatiei, precum si participarea organizatiilor neguvernamentale la elaborarea si aplicarea deciziilor.

Art. 5. - Statul recunoaste tuturor persoanelor dreptul la un mediu sanatos, garantind in acest scop:

a) accesul la informatiile privind calitatea mediului;

d) dreptul de a se asocia in organizatii de aparare a calitatii mediului;

c) dreptul de consultare in vederea luarii deciziilor privind dezvoltarea politicilor, legislatiei si a normelor de mediu, eliberarea acordurilor si a autorizatiilor de mediu, inclusiv pentru planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism;

d) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul unor asociatii, autoritatilor administrative sau judecatoresti in vederea prevenirii sau in cazul producerii unui prejudiciu direct sau indirect;

e) dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit.

Art. 6. - Protectia mediului constituie o obligatie a autoritatilor administratiei publice centrale si locale, precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice.

Art. 7. - Responsabilitatea privind protectia mediului revine autoritatii centrale pentru protectia mediului si agentiilor sale teritoriale.

Capitolul 2

Reglementarea activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului

Sectiunea 1

Procedura de autorizare

Art. 8. - Autoritatile pentru protectia mediului conduc procedura de autorizare si emit acorduri si autorizatii de mediu in conformitate cu art. 11.

Cererea de acord de mediu este obligatorie pentru investitii noi, modificarea celor existente si pentru activitatile prevazute in anexa nr. 2 la prezenta lege.

Cererea de autorizatie este obligatorie la punerea in functiune a obiectivelor noi care au acord de mediu si, in termen de un an de la intrarea in vigoare a prezentei legi, pentru activitatile existente.

Activitatile care nu implica lucrari de constructii-montaj necesita numai autorizatie de mediu, cu exceptia celor prevazute la pct. 8 lit. g) si i) din anexa nr. 2 la prezenta lege.

Acordul si/sau autorizatia de mediu se elibereaza dupa obtinerea celorlalte avize necesare, potrivit legii.

Art. 9. - Autoritatea centrala pentru protectia mediului elaboreaza procedura specifica de autorizare pentru activitatile economice si sociale, modelul-cadru de intocmire a raportului privind studiul de impact asupra mediului si nivelul competent sa elibereze acordul si/sau, dupa caz, autorizatia de mediu, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

Valabilitatea acordului si a autorizatiei de mediu este de maximum 5 ani.

Acordul sau autorizatia de mediu nu se emite in cazul in care nici o varianta de proiect sau program pentru conformare nu prevede eliminarea efectelor negative asupra mediului, raportate la standardele si la reglementarile in vigoare.

Art. 10. - Acordul sau autorizatia de mediu poate fi revizuita, daca apar elemente noi, necunoscute la data emiterii, si in cazul reinnoirii acestora, cind se poate cere si refacerea raportului privind studiul de impact asupra mediului.

Acordul sau autorizatia de mediu se suspenda pentru neconformare cu prevederile precizate in acestea, dupa o somatie prealabila, cu termen, si se mentine pina la eliminarea cauzelor care au determinat suspendarea, dar nu mai mult de 6 luni.

Autoritatile pentru protectia mediului dispun, dupa expirarea termenului de suspendare, oprirea executiei proiectului sau incetarea activitatii.

Pentru activitatile existente care nu intrunesc conditiile de autorizare, autoritatea pentru protectia mediului dispune efectuarea bilantului de mediu si stabileste programul pentru conformare de comun acord cu titularul. Dupa expirarea fiecarui termen acordat, in caz de neconformare, autoritatea competenta pentru protectia mediului dispune incetarea activitatii respective. Dispozitia de incetare este executorie.

Litigiile generate de eliberarea, revizuirea sau suspendarea acordului sau a autorizatiei de mediu se solutioneaza potrivit Legii contenciosului administrativ.

Art. 11. - Procedura de evaluare a impactului asupra mediului consta din fazele: preliminara, propriu-zisa si cea de analiza si validare.

Autoritatea pentru protectia mediului organizeaza si decide aplicarea fazelor procedurii, dupa cum urmeaza:

a) cererea, insotita de descrierea proiectului, adresata in scris autoritatii pentru protectia mediului de catre titularul proiectului sau al activitatii;

b) incadrarea actiunii propuse in tipurile de activitati care se supun sau nu studiului de impact asupra mediului; daca sint necesare informatii suplimentare, se poate cere titularului un studiu preliminar;

c) analiza scopului actiunii propuse, cu participarea autoritatii pentru protectia mediului, a titularului, a unor experti si reprezentanti ai administratiei publice locale, care pot fi afectati de modificarile de mediu generate de punerea in aplicare a acesteia;

d) intocmirea de catre autoritatea pentru protectia mediului a indrumarului cu problemele rezultate pe baza analizei conform lit. c) si care trebuie urmarite in raportul privind studiul de impact asupra mediului; comunicarea acestuia catre titular, o data cu lista celorlalte avize necesar a fi obtinute;

e) prezentarea, de catre titularul proiectului sau al activitatii, a raportului privind studiul de impact asupra mediului, tinind seama de toate alternativele, inclusiv de cea de renuntare la actiunea propusa;

f) analiza preliminara a raportului de catre autoritatea pentru protectia mediului si acceptarea sau dispunerea motivata a refacerii acestuia;

g) aducerea la cunostinta si dezbaterea publica a raportului; consemnarea observatiilor si a concluziilor rezultate;

h) decizia finala a autoritatii pentru protectia mediului, facuta publica si motivata pe baza celor constatate la lit. f) si g);

i) eliberarea sau respingerea motivata a acordului sau a autorizatiei in maximum 30 de zile de la decizia finala.

Art. 12. - Procedura de autorizare este publica. Mediatizarea proiectelor si activitatilor pentru care se cere acord sau autorizatie si a studiilor de impact, precum si dezbaterea publica se asigura de catre autoritatea pentru protectia mediului.

Studiile de impact se realizeaza prin unitati specializate, persoane fizice sau juridice atestate, cheltuielile fiind suportate de titularul proiectului sau al activitatii si atunci cind i se cere refacerea sau reluarea studiului.

Raspunderea pentru realitatea informatiilor furnizate privind actiunea propusa revine titularului, iar pentru corectitudinea raportului studiului de impact, executantului acestuia.

Art. 13. - Autoritatile pentru protectia mediului incaseaza sumele provenite din taxele pentru emiterea acordurilor si autorizatiilor de mediu.

Cuantumul taxelor se stabileste la propunerea autoritatii centrale pentru protectia mediului, prin hotarire a Guvernului.

Art. 14. - La schimbarea destinatiei sau a proprietarului investitiei, precum si la incetarea activitatilor generatoare de impact asupra mediului este obligatorie asigurarea efectuarii bilantului de mediu de catre fostul propritar, in scopul stabilirii obligatiilor privind refacerea calitatii mediului in zona de impact a activitatii respective.

Autoritatea competenta pentru protectia mediului revizuieste bilantul de mediu, stabileste programul pentru conformare, iar fostul proprietar negociaza cu noul proprietar asumarea unor obligatii anterioare si compensatiile de care va beneficia prin aplicarea masurilor de protectie si reconstructie ecologica.

Sectiunea a 2-a

Regimul substantelor si deseurilor periculoase, precum si al altor deseuri

Art. 15. - Activitatile supuse unui regim special de gestionare si gospodarire privesc fabricarea, comercializarea si utilizarea substantelor periculoase si transportul, tranzitul, depozitarea temporara sau definitiva, distrugerea, manipularea, precum si importul si exportul de substante si deseuri periculoase.

Art. 16. - Importul in Romania de deseuri de orice natura, in stare bruta sau prelucrata, este interzis, cu exceptia anumitor categorii de deseuri ce constituie resurse secundare de materii prime utile, in conformitate cu reglementarile dispuse prin acte normative propuse de autoritatea centrala pentru protectia mediului si aprobate de Guvern.

Tranzitul si exportul de deseuri de orice natura se pot realiza in conformitate cu acordurile si conventiile la care Romania este parte.

Art. 17. - Activitatile prevazute la art. 15 si 16 sint permise numai in baza acordului si/sau autorizatiei de mediu.

Art. 18. - Autoritatea centrala si agentiile pentru protectia mediului, dupa caz, supravegheaza si controleaza respectarea reglementarilor privind substantele si deseurile periculoase.

Art. 19. - Autoritatile administratiei publice locale sint obligate sa ia masuri de prevenire si limitare a impactului asupra mediului al substantelor si deseurilor de orice natura si sa anunte autoritatile teritoriale pentru mediu despre orice activitate neconforma cu reglementarile legale.

Art. 20. - Autoritatile vamale controleaza si raspund de aplicarea prevederilor art. 17 referitoare la intrarea si iesirea substantelor si deseurilor periculoase din tara, pe baza reglementarilor autoritatii centrale pentru protectia mediului.

Art. 21. - Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in domeniu:

a) sa tina evidenta stricta - cantitate, caracteristici, mijloace de asigurare - a substantelor si deseurilor periculoase, inclusiv recipientii si ambalajele acestora care intra in sfera lor de activitate si sa furnizeze lunar autoritatilor competente pentru protectia mediului datele necesare;

b) sa ceara acordul si/sau autorizatia de mediu si sa aplice reglementarile legale privind substantele si deseurile periculoase;

c) sa asigure, prin sisteme proprii, supravegherea mediului, pe baza prevederilor din autorizatie, pentru identificarea si prevenirea riscurilor, sa tina evidenta rezultatelor si sa anunte iminenta sau producerea unor eliminari neprevazute sau a accidentelor, autoritatilor competente pentru protectia mediului si de aparare impotriva dezastrelor.

Art. 22. - Autoritatea centrala pentru protectia mediului elaboreaza, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, reglementarile privind:

a) amplasarea, amenajarea si supravegherea diferitelor tipuri de depozite;

b) colectarea, prelucrarea, tratarea, neutralizarea deseurilor, precum si reciclarea celor refolosibile;

c) transportul deseurilor;

d) refacerea cadrului natural al zonelor deteriorate;

e) instalatiile pentru incinerarea deseurilor industriale, menajere, agricole si altele;

f) instalatiile de epurare a apelor uzate si a namolurilor;

g) folosirea namolurilor, a apelor uzate, a deseurilor industriale, menajere si a celor rezultate din incinerare;

h) procedura de autorizare pentru amplasarea si amenajarea depozitelor, transportul, incinerarea, prelucrarea si utilizarea deseurilor de orice fel;

i) importul, exportul si tranzitul de deseuri si substante periculoase.

Art. 23. - Controlul gospodaririi deseurilor de orice fel revine autoritatilor pentru protectia mediului si celorlalte autoritati competente, potrivit legii.

Art. 24. - Autoritatile administratiei publice locale, persoanele fizice si juridice, care au in profilul lor activitati supuse reglementarilor cuprinse in art. 22, au urmatoarele obligatii:

a) sa ceara acordul si/sau autorizatia de mediu, conform art. 22 lit. h);

b) sa depoziteze deseurile menajere, industriale, agricole sau altele, numai pe suprafete autorizate in acest scop;

c) sa utilizeze, in cazul incinerarii deseurilor, numai instalatii omologate de catre autoritatile pentru protectia mediului si sanatate;

d) sa amenajeze, conform competentelor atribuite prin lege, depozitele de deseuri;

e) sa respecte conditiile de refacere a cadrului natural in zonele de depozitare prevazute in acordul si/sau autorizatia de mediu si sa garanteze, cu mijloace financiare, pentru aceasta;

f) sa recupereze deseurile refolosibile si sa le valorifice prin unitati specializate;

g) sa foloseasca pe terenurile agricole numai deseurile autorizate de autoritatile competente pentru protectia mediului, sanatate si agricultura;

h) sa depoziteze in mediul subteran deseuri numai in cazul in care detin acordul si/sau autorizatia de mediu.

Sectiunea a 3-a

Regimul ingrasamintelor chimice si al pesticidelor

Art. 25. - Ingrasamintele chimice, pesticidele si alte produse folosite in profilaxia fitosanitara, sanitar-umana si veterinara se produc numai prin tehnologii si biotehnologii autorizate.

Produsele vor fi insotite la livrare de normele tehnice de utilizare autorizate, in conditiile stabilite prin lege.

Art. 26. - Ministerele competente, cu avizul autoritatii centrale pentru protectia mediului, au urmatoarele obligatii:

a) sa reglementeze regimul produselor fitosanitare si al altor pesticide care se utilizeaza in profilaxia sanitar-umana si veterinara;

b) sa organizeze, la nivel teritorial, reteaua de laboratoare pentru analiza si controlul ingrasamintelor chimice si al pesticidelor, precum si ale concentratiilor pesticidelor in sol, recolte, furaje, produse agroalimentare vegetale si animale;

c) sa intocmeasca lista cu ingrasamintele chimice si pesticidele din tara si strainatate, precum si cu limitele maxime admise ale concentratiilor pesticidelor, potrivit standardelor internationale.

Lista ingrasamintelor chimice si a pesticidelor se intocmeste in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi si se actualizeaza anual.

Art. 27. - Autoritatea centrala pentru protectia mediului impreuna cu autoritatile pentru agricultura, silvicultura, sanatate si serviciile descentralizate ale acestora in unitatile administrativ-teritoriale, dupa caz, supravegheaza si controleaza modul de aplicare a reglementarilor privind ingrasamintele chimice si pesticidele.

Art. 28. - Persoanele fizice si juridice care produc, comercializeaza si/sau utilizeaza ingrasaminte chimice si pesticide au urmatoarele obligatii:

a) sa ceara acordul si/sau autorizatia de mediu pentru fabricarea acestora;

b) sa livreze, sa manipuleze, sa transporte si sa comercializeze ingrasamintele chimice si pesticidele ambalate cu inscriptii de identificare, avertizare, prescriptii de siguranta si folosire, in conditii in care sa nu provoace contaminarea mijloacelor de transport si a mediului;

c) sa depoziteze ingrasamintele chimice si pesticidele numai ambalate si in locuri protejate;

d) sa nu foloseasca ingrasamintele chimice si pesticidele in zonele sau pe suprafetele unde sint instituite masuri speciale de protectie;

e) sa se administreze pesticide cu mijloace aviatice numai cu avizul agentiilor pentru protectia mediului, directiilor sanitare si al comisiilor judetene de baza melifera si stuparit pastoral, potrivit reglementarilor in vigoare;

f) sa aplice, in perioada infloririi plantelor a caror polenizare se face prin insecte, numai acele tratamente cu pesticide care sint selective fata de insectele polenizatoare;

g) sa nu foloseasca momeli periculoase, cu exceptia cazurilor special autorizate.

Sectiunea a 4-a

Regimul privind asigurarea protectiei impotriva radiatiilor ionizante si securitatii surselor de radiatii

Art. 29. - Regimul protectiei populatiei, mediului si a bunurilor materiale impotriva expunerii la radiatii ionizante si asigurarea securitatii surselor de radiatii se realizeaza prin aplicarea diverselor proceduri si echipamente pentru mentinerea dozelor si riscurilor la nivelul rational cel mai scazut, in limitele admise si in scopul prevenirii accidentelor, limitarii si inlaturarii consecintelor acestora.

Art. 30. - Activitatile in domeniul nuclear necesita asigurarea mijloacelor de protectie si securitate si se pot desfasura numai in baza acordului si autorizatiei de mediu, eliberate potrivit art. 8.

Acordul si autorizatia de mediu privind instalatiile cu risc nuclear major - centrale nuclearo-electrice, reactoare de cercetare, uzine de fabricare a combustibilului nuclear si depozite finale de combustibil nuclear ars - se emit de catre Guvern.

Art. 31. - Autoritatea competenta in domeniul nuclear elaboreaza norme tehnice, standarde si regulamente de aplicare privind:

a) protectia populatiei si a mediului in zone de risc nuclear;

b) protectia fizica a materialelor si a instalatiilor nucleare;

c) nivelurile si planurile de interventie care privesc si evenimentele transfrontiera;

d) transportul substantelor radioactive;

e) proceduri specifice de autorizare.

Procedura de autorizare pentru instalatiile cu risc nuclear major se elaboreaza in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

Art. 32. - Controlul activitatilor nucleare se face de catre autoritatea centrala pentru protectia mediului si alte autoritati competente potrivit legii.

Autoritatea centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii:

a) organizeaza monitorizarea radioactivitatii mediului pe intreg teritoriul tarii;

b) supravegheaza, controleaza si dispune luarea masurilor ce se impun pentru respectarea prevederilor legale privind radioprotectia mediului;

c) colaboreaza cu organele competente in apararea impotriva dezastrelor.

Art. 33. - Persoanele fizice si juridice care desfasoara activitati in domeniul nuclear au urmatoarele obligatii:

a) sa respecte normele de radioprotectie si de securitate;

b) sa evalueze, direct sau prin forurile autorizate, riscul potential, sa efectueze bilantul de mediu pentru activitatile existente si sa ceara autorizatie de mediu;

c) sa aplice procedurile si sa prevada echipamentele pentru activitatile noi, care sa permita realizarea nivelului rational cel mai scazut al dozelor si riscurilor asupra populatiei si mediului si sa ceara acord si autorizatie de mediu;

d) sa tina evidenta stricta a surselor de radiatii ionizante si sa le asigure protectie fizica;

e) sa aplice, prin sisteme proprii, programe de supraveghere a contaminarii radioactive a mediului si de evaluare a expunerii grupurilor critice - populatia din zona de supraveghere - care sa asigure ca nu vor fi incalcate conditiile prevazute in autorizatie, de eliminari de substante radioactive si ca dozele se vor mentine in limitele admise;

f) sa mentina in stare de functionare capacitatea de monitorizare a mediului local pentru a depista orice contaminare radioactiva semnificativa care ar rezulta dintr-o eliminare accidentala de substante radioactive;

g) sa efectueze inregistrarea rezultatelor supravegherii si a dozelor estimate pentru grupurile critice;

h) sa raporteze, la intervale stabilite, rezultatele inregistrarilor autoritatilor competente;

i) sa raporteze prompt autoritatii competente orice crestere semnificativa a contaminarii mediului si daca aceasta se datoreaza sau nu activitatii desfasurate;

j) sa verifice continuu exactitatea presupunerilor facute prin evaluarile probabilistice privind consecintele radiologice ale eliberarilor radioactive.

Capitolul 3

Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii

Art. 34. - Autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea autoritatilor centrale de specialitate care gestioneaza resursele naturale, elaboreaza, pe baza prezentei legi, reglementari tehnice privind masurile de protectie a ecosistemelor, de conservare a biodiversitatii, de gospodarire durabila a resurselor naturale si pentru asigurarea sanatatii umane.

La proiectarea lucrarilor care pot modifica cadrul natural al unei zone este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmata de avansarea solutiilor tehnice de mentinere a zonelor de habitat natural, de conservarea functiilor ecosistemelor si de ocrotire a organismelor vegetale si animale, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei si a conditiilor impuse prin acordul si/sau autorizatia de mediu, precum si monitorizarea proprie pina la indeplinirea acestora.

Suprafetele terestre si active supuse unui regim de conservare ca habitate naturale sau pentru refacere ecologica sint gestionate de detinatorii ilegali numai in cazul cind acestia se angajeaza sa aplice masurile de conservare stabilite de autoritatea centrala pentru protectia mediului.

Detinatorii cu orice titlu, care aplica aceste masuri, sint scutiti de impozit; detinatorii particulari vor fi compensati, in raport cu valoarea lucrarilor de refacere intreprinse.

Protejarea unor specii si organisme rare amenintate cu disparitia, conservarea biodiversitatii si instituirea de arii protejate, precum si masurile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului sint prioritare in raport cu alte interese.

Autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea Academiei Romane si a Comisiei Nationale UNESCO, stabileste criteriile pentru instituirea ariilor protejate si de conservare a biodiversitatii.

Sectiunea 1

Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice

Art. 35. - Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect mentinerea si ameliorarea calitatii si productivitatii naturale ale acestora, in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale.

Art. 36. - Autoritatea centrala pentru protectia mediului elaboreaza, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, reglementarile privind:

a) normele tehnice referitoare la protectia apelor si a ecosistemelor acvatice, inclusiv a populatiei umane in cazul poluarilor accidentale si in context transfrontiera;

b) procedura de autorizare pentru exploatarea surselor de apa si a ecosistemelor acvatice, realizarea constructiilor hidrotehnice pentru lucrarile de indiguire si regularizare a cursurilor de apa, de irigatii si de desecare-drenaj;

c) standardele de emisie;

d) standardele de calitate a apelor;

e) cerintele de evacuare, epurare a apelor uzate si limitare a evacuarii de efluenti in ape.

Art. 37. - Controlul respectarii reglementarilor de protectie a apelor si a ecosistemelor acvatice este organizat si exercitat de catre autoritatile de mediu, de ape, sanatate si de alte autoritati, potrivit competentelor legale.

Art. 38. - Autoritatile pentru protectia mediului, pentru gospodarirea apelor, impreuna cu autoritatile navigatiei, supravegheaza si controleaza respectarea prevederilor si aplica masurile legale privind protectia apelor ca urmare a activitatilor de navigatie, respectind conventiile internationale in domeniu la care Romania este parte.

Art. 39. - Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii:

a) sa ceara acordul si/sau autorizatia de mediu pentru activitatile prevazute in anexa nr. 2 la prezenta lege. Sint exceptate de la autorizare puturile forate la adincime pina la 50 m pentru satisfacerea cerintelor gospodariilor individuale;

b) sa respecte standardele de emisie si de calitate a apelor, prevederile din acord si autorizatie si sa puna la dispozitia laboratoarelor autorizate, la termenele stabilite, probele de apa pentru analiza;

c) sa nu arunce si sa nu depoziteze pe maluri, in albiile riurilor si in zonele umede, deseuri de orice fel si sa nu introduca in acestea explozibile, tensiune electrica, narcotice sau alte substante periculoase;

d) sa nu spele in apele naturale autovehicule, utilaje si ambalaje care au in continut uleiuri, combustibili lichizi, lubrifianti, substante periculoase sau pesticide;

e) sa execute toate lucrarile de refacere a resurselor naturale, de asigurare a migrarii faunei acvatice si de ameliorare a calitatii apei, prevazute cu termen in acordul si autorizatia de mediu si sa monitorizeze zona de impact;

f) sa se doteze, in cazul detinerii de nave, platforme plutitoare sau foraje marine, cu instalatii de stocare sau tratare a deseurilor, instalatii de epurare a apelor uzate si racorduri de descarcare a acestora in instalatii de mal sau plutitoare;

g) sa amenajeze porturile cu instalatii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deseurilor petroliere, menajere sau de alta natura, stocate pe navele fluviale si maritime, si sa constituie echipe de interventie in caz de poluare accidentala a apelor si a zonelor de coasta;

h) sa nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct in apele naturale si sa nu arunce de pe acestea nici un fel de deseuri.

Sectiunea a 2-a

Protectia atmosferei

Art. 40. - Prin protectia atmosferei se urmareste prevenirea, limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si a bunurilor materiale.

Art. 41. - Autoritatea centrala pentru protectia mediului promoveaza politicile regionale si globale, fundamentind principiile si actiunile specifice, atit la nivel national cit si local, privind protectia atmosferei.

Politica nationala de protectie a atmosferei consta in principal din urmatoarele:

a) introducerea de tehnici si tehnologii adecvate pentru retinerea poluantilor la sursa;

b) gestionarea resursei de aer, in sensul reducerii emisiilor de poluanti pina la realizarea celor mai scazute niveluri si care sa nu depaseasca capacitatea de regenerare a atmosferei;

c) gestionarea resursei de aer, in sensul asigurarii calitatii corespunzatoare securitatii sanatatii umane;

d) modernizarea si perfectionarea sistemului national de monitorizare integrata a calitatii aerului.

Art. 42. - Autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea ministerelor competente, elaboreaza normele tehnice, standardele si regulamentele de aplicare privind:

a) calitatea aerului in functie de factorii poluanti din atmosfera;

b) emisiile de poluanti atmosferici pentru surse fixe si mobile, precum si conditiile de restrictie sau de interdictie pentru utilizare, inclusiv pentru substantele care afecteaza stratul de ozon;

c) calitatea combustibililor si carburantilor, precum si reglementarile privind vinzarea-cumpararea si transportul acestora;

d) pragul fonic si reglementari pentru limitarea zgomotelor;

e) supravegherea calitatii aerului, proceduri de prelevare si analiza, amplasarea punctelor si instrumentelor pentru probare si analiza, frecventa masuratorilor si altele;

f) identificarea, supravegherea si conmtrolul agentilor economici a caror activitate este generatoare de risc potential si/sau poluare atmosferica;

g) sistemul de notificare rapida, in caz de poluare acuta a atmosferei cu efecte transfrontiera, a autoritatilor desemnate cu aplicarea Conventiei privind efectele transfrontiera ale accidentelor industriale.

Normele tehnice, regulamentele de aplicare, respectiv standardele, se elaboreaza in termen de un an, respectiv 2 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

Art. 43. - Autoritatea centrala pentru protectia mediului supravegheaza si controleaza aplicarea prevederilor legale privind protectia atmosferei, in care scop:

a) constata aparitia episoadelor de poluare a atmosferei, de alerta si/sau emite prognoze legate de acestea;

b) dispune incetarea temporara sau definitiva a activitatilor generatoare de poluare in vederea aplicarii unor masuri de urgenta sau pentru nerespectarea programului pentru conformare;

c) solicita masuri tehnologice, aplica restrictii si interdictii in vederea prevenirii, limitarii sau eliminarii emisiilor de poluanti;

d) aplica sanctiunile prevazute de lege in caz de nerespectare a masurilor dispuse.

Art. 44. - Proprietarii si detinatorii legali de teren sint obligati sa intretina si sa extinda perdelele si aliniamentele de protectie, spatiile verzi, parcurile, gardurile vii pentru imbunatirea capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia fonica si eoliana.

Art. 45. - Autoritatile vamale au obligatia sa nu permita intrarea/iesirea din tara a surselor mobile poluante care nu respecta dispozitiile autoritatilor competente, conform legii.

Art. 46. - Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in domeniu:

a) sa respecte reglementarile privind protectia atmosferei, adoptind masuri tehnologice adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici;

b) sa doteze instalatiile tehnologice, care sint surse de poluare, cu sisteme de masura, sa asigure corecta lor functionare, sa asigure personal calificat si sa furnizeze, la cerere sau potrivit programului pentru conformare, autoritatilor pentru protectia mediului, datele necesare;

c) sa imbunatateasca performantele tehnologice in scopul reducerii emisiilor si sa nu puna in exploatare instalatiile prin care se depasesc limitele maxime admise;

d) sa asigure, la cererea autoritatilor pentru protectia mediului, diminuarea, modificarea sau incetarea activitatii generatoare de poluare;

e) sa asigure masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de zgomot si vibratii, sa verifice eficienta acestora si sa puna in exploatare numai pe cele care nu depasesc pragul fonic admis.

Sectiunea a 3-a

Protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre

Art. 47. - Protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre, prin masuri adecvate de gospodarire, conservare, organizare si amenajare a teritoriului este obligatorie pentru toti detinatorii, indiferent cu ce titlu.

Art. 48. - Autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea ministerelor competente, stabileste:

a) sistemul de monitorizare a calitatii solului in scopul cunoasterii starii actuale si a tendintelor de evolutie a acesteia;

b) reglementarile privind protectia calitatii solului, subsolului, a ecosistemelor terestre si conservarea biodiversitatii;

c) procedura de autorizare privind probleme de protectie a mediului, cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului, amenajarea torentilor pentru intocmirea amenajamentelor sivice, combaterea eroziunii solurilor, foraje de studii si prospectiuni geologice si hidrogeologice, precum si pentru activitati miniere de extractie;

d) reglementari privind refacerea cadrului natural in zonele in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate de fenomene naturale sau de activitati cu impact negativ asupra mediului.

Art. 49. - Autoritatile centrale pentru agricultura si silvicultura au urmatoarele obligatii:

a) sa elaboreze reglementari privind sistemele din agricultura, tehnologiile de cultura a plantelor si de crestere a animalelor, regenerarea padurilor, recoltarea, colectarea si transportul lemnului si standardele de calitate a solurilor, in scopul mentinerii si ameliorarii acestora, eliminarii consecintelor negative asupra ecosistemelor terestre si acvatice si asigurarii conservarii functiilor specifice, biodiversitatii si habitatelor naturale si sa le comunice autoritatii centrale pentru protectia mediului;

b) sa tina evidenta terenurilor devenite improprii pentru productia agricola si sa ofere, la solicitarea detinatorilor, asistenta tehnica de specialitate pentru ameliorarea sau schimbarea folosintei;

c) sa indrume si sa exercite controlul tehnic de specialitate pentru lucrarile de imbunatatiri funciare si agropedoameliorative;

d) sa indrume si sa ofere asistenta tehnica, la cererea cultivatorilor de terenuri, privind cele mai adecvate tehnici si tehnologii de gospodarire si amelioarare a solurilor.

Art. 50. - Controlul asupra respectarii reglementarilor legale privind protectia si conservarea, ameliorarea si folosirea judicioasa a solurilor, a subsolului si a ecosistemelor terestre se organizeaza si se exercita de autoritatile pentru protectia mediului, precum si, dupa caz, de alte autoritati ale administratiei publice competente, potrivit dispozitiilor legale.

Art. 51. - Detinatorii de terenuri cu orice titlu, in scopul asigurarii protectiei calitatii solurilor, au urmatoarele obligatii:

a) sa previna, pe baza reglementarilor in domeniu, deteriorarea calitatii solurilor;

b) sa asigure la amplasarea, proiectarea, construirea si punerea in functiune a obiectivelor de orice fel, ca si la schimbarea destinatiei terenurilor, conditiile prevazute in acord si in autorizatia de mediu;

c) sa nu arda miristile, stuful, tufarisurile sau vegetatia ierboasa fara autorizatie din partea autoritatii competente pentru protectia mediului.

Art. 52. - Detinatorii, cu orice titlu, ai padurilor, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier si pajistelor au urmatoarele obligatii:

a) sa mentina suprafata impadurita a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a jnepenisurilor, tufisurilor si pajistilor existente, fiind interzisa reducerea acestora, cu exceptia cazurilor prevazute de lege;

b) sa exploateze masa lemnoasa numai in limita posibilitatii padurilor, stabilita de amenajamentele silvice si aprobata prin lege;

c) sa asigure respectarea regulilor silvice de exploatare si transport tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, in scopul mentinerii biodiversitatii padurilor si a echilibrului ecologic;

d) sa respecte regimul silvic pentru impadurirea suprafetelor exploatate, stabilit de autoritatea centrala pentru silvicultura, in acord cu conditiile de utilizare durabila a padurilor, prevazute de autoritatea centrala pentru protectia mediului;

e) sa asigure aplicarea masurilor speciale de conservare pentru padurile cu functii deosebite de protectie, situate pe terenuri cu pante foarte mari, cu procese de alunecare si eroziune, pe grohotisuri, stincarii, la limita superioara de altitudine a vegetatiei forestiere, precum si pentru alte asemenea paduri;

f) sa respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetatiei lemnoase de pe pasunile impadurite care indeplinesc functii de protectie a solului si a resurselor de apa;

g) sa asigure exploatarea rationala, organizarea si amenajarea pajistilor, in functie de capacitatea de refacere a acestora;

h) sa exploateze resursele padurii, fondul cinegetic si piscicol, in limitele potentialului de regenerare, potrivit prevederilor legale;

i) sa sesizeze autoritatile pentru protectia mediului despre accidente sau activitati care afecteaza ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre.

Art. 53. - Persoanele fizice sau juridice, care prospecteaza sau exploateaza resursele subsolului, au urmatoarele obligatii:

a) sa ceara acord si/sau autorizatie de mediu potrivit legii si sa respecte prevederile acestora;

b) sa refaca terenurile afectate, aducindu-le la parametrii productivi si ecologici naturali sau la un nou ecosistem functional, in conformitate cu prevederile si termenele din acord si/sau autorizatie, garantind mijloace financiare pentru aceasta si monitorizind zona;

c) sa anunte autoritatile pentru protectia mediului sau pe cele competente, potrivit legii, despre orice situatii accidentale care pun in pericol ecosistemul terestru si sa actioneze pentru refacerea acestuia.

Sectiunea a 4-a

Regimul ariilor protejate si al monumentelor naturii

Art. 54. - Pentru conservarea unor habitate naturale, a biodiversitatii care defineste cadrul biogeografic al tarii, precum si a structurilor si formatiunilor naturale cu valoare ecologica, stiintifica si peisagistica, se mentine si se dezvolta reteaua nationala de arii protejate si monumente ale naturii.

Ariile protejate si monumentele naturii se daclara prin acte sau reglementari cu caracter normativ, inclusiv prin amenajamentele sivice; cele declarate pina la data intrarii in vigoare a prezentei legi isi pastreaza aceasta calitate.

Ariile protejate sint evidentiate in planurile de urbanism si de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii.

Art. 55. - Autoritatea centrala pentru protectia mediului:

a) la propunerea Academiei Romane, declara noi zone pentru extinderea retelei nationale de arii protejate si monumente ale naturii si le incadreaza pe categorii;

b) organizeaza reteaua de supraveghere, de paza a ariilor protejate si a monumentelor naturii si stabileste regimul lor de administrare si de abordare turistica;

c) controleaza modul de aplicare a reglementarilor de catre cei ce administreaza ariile protejate si monumentele naturii;

d) elaboreaza, editeaza, tine la zi si dufuzeaza "Catalogul ariilor protejate si al monumentelor naturii", precum si "Cartea rosie a speciilor de plante si animale" din Romania.

Art. 56. - Autoritatile administratiei publice locale asigura informarea agentilor economici, a populatiei si a turistilor cu privire la existenta in zona a ariilor protejate si a monumentelor naturii, la semnificatia lor, la regulile si restrictiile stabilite, precum si la sanctiunile aplicabile pentru nerespectarea statutului acestora.

Art. 57. - Autoritatile administratiei publice locale, la solicitarea agentiilor pentru protectia mediului, a altor organizatii interesate, persoane fizice sau juridice, pe baza documentatiei avizate de catre Academia Romana, pot sa puna sub ocrotire provizorie, in vederea declararii, arii protejate sau monumente ale naturii sau anumite obiective care justifica aceasta.

Art. 58. - Detinatorii de suprafete terestre sau acvatice limitrofe ariilor protejate, monumentelor naturii sau pe ale caror terenuri s-au identificat elementele susceptibile de a fi ocrotite sint obligati sa respecte stutul acestora pentru a asigura transmiterea lor generatiilor viitoare.

Art. 59. - Culegerea si comercializarea plantelor, capturarea prin orice mijloace, detinerea si comercializarea animalelor declarate monumente ale naturii, precum si dislocarea, detinerea si comercializarea unor piese mineralogice, speologice si paleontologice, provenite din locuri decalarate monumente ale naturii, sint interzise.

Introducerea pe teritoriul tarii, cu exceptia cazurilor prevazute de lege, de culturi de microorganisme, plante si animale vii, fara acordul eliberat de autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea Academiei Romane, este interzisa.

Sectiunea a 5-a

Protectia asezarilor umane

Art. 60. - In procesul de dezvoltare social-economica, al planurilor de urbanism si amenajare a teritoriului si a localitatilor este obligatorie respectarea principiilor ecologice, pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos. In acest scop, consiliile locale, precum si, dupa caz, persoanele fizice si juridice, raspund pentru:

a) imbunatatirea microclimatului urban, prin amenajarea si intretinerea izvoarelor si a luciilor de apa din interiorul localitatilor si din zonele limitrofe acestora, infrumusetarea si protectia peisajului si mentinerea curateniei stradale;

b) amplasarea obiectivelor industriale, a cailor si mijloacelor de transport, a retelelor de canalizare, a statiilor de epurare, a depozitelor de deseuri menajere, stradale si industriale si a altor obiective si activitati, fara a se prejudicia salubritatea, ambientul, spatiile de odihna, tratament si recreere, starea de sanatate si de confort a populatiei;

c) respectarea regimului de protectie speciala a localitatilor balneoclimaterice, a zonelor de interes turistic si de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor protejate si a monumentelor naturii. Este interzisa amplasarea de obiective si desfasurarea unor activitati cu efecte daunatoare in perimetrul si in zonele de protectie a acestora;

d) adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densitatii de locuire, concomitent cu mentinerea, intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala, a amenajamentelor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa;

e) reglementarea, inclusiv prin interzicerea, temporara sau permanenta, a accesului anumitor tipuri de autovehicule sau a desfasurarii unor activitati generatoare de disconfort pentru populatie in anumite zone ale localitatilor cu predominanta spatiilor de locuit, zone destinate tratamentului, odihnei, recreerii si agrementului;

f) adoptarea de masuri obligatorii, pentru toate persoanele fizice si juridice, cu privire la intretinerea si infrumusetarea cladirilor, a curtilor si imprejurimilor acestora, a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri, a arborilor si arbustilor decorativi;

g) initierea pe plan local a unor proiecte de amenajare a grupurilor igienico-sanitare si de intretinere si dezvoltare a canalizarii stradale.

Art. 61. - Autoritatile pentru protectia mediului precizeaza, la eliberarea acordului de mediu pentru planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, masurile de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si antropic al fiecarei zone si localitati, zonele deteriorate si conditiile de refacere peisagistica si ecologica a acestora si de dezvoltare a spatiilor verzi si controleaza realizarea acestora.

Art. 62. - Autoritatilor administratiei publice locale, persoanele fizice si juridice care administreaza domeniul


Directia Silvica Suceava B-dul 1 Mai; Nr.6; Cod 5800 Localitatea Suceava Romania	Telefon: 40 30 225298 Fax: 40 30 521783 Email:silvasv@silvasv.ro