Directia Silvica Suceava 

Educatie

 Invatamantul silvic
    

       Gospodarirea superioara a padurilor din Bucovina nu ar fi fost posibila in trecut fara cadre tehnice de specialitate, corespunzatoare ca numar si pregatire la toate nivelele.
           Este adevarat ca in anul 1786 au aparut o serie de reglementari silvice foarte bune pentru acele timpuri, din care unele sunt perfect valabile si azi, dar care din lipsa de cadre silvice nu s-a aplicat.
           Trecerea de la o gospodarire extensiva a padurilor la una intensiva a necesitat si personal silvic corespunzator. In epoca taierilor rase pe mari suprafete, personalul silvic era mai redus ca numar. In urma construirii retelei de drumuri si cai ferate forestiere, a descentralizarii exploatarilor, a aplicarii unor tratamente mai perfectionate si amenajarii tuturor padurilor din Bucovina, numarul cadrelor silvice de toate gradele a sporit.
           La inceputul anului 1898, numarul cadrelor silvice cu studii superioare era de 10 in padurile comunale si 9 in cele particulare. Personalul silvic inferior cu examen de stat era de 8 respectiv 23 in aceste paduri.
           In anul 1898 la o suprafata de aproximativ 225 mii ha ale padurilor Fondului, existau 53 ingineri silvici, 61 brigadieri silvici, 105 padurari si alti 62 agenti auxiliari de paza si pentru serviciul tehnic.
           Neexistand o scoala de specialitate la inceput padurarii se recrutau din randul tinerilor cu serviciul militar satisfacut, care aveau doar unele cunostinte elementare de scris si citit.
           Pentru a face fata cerintelor proprii, administratia padurilor Fondului din Bucovina a infiintat in anul 1887 un curs de instructiune pentru padurari. El s-a predat intai la Fratauti si s-a trasferat mai apoi la Codrul Cozminului, unde a functionat pana la primul razboi mondial.

Scoala silvica de la Radauti

           Dupa razboi, administratia padurilor Fondului bisericesc ortodox roman a reinfiintat pe data de “7 Faur 1921” la Radauti, “Scoala silvica inferioara” in niste cladiri pe care le avea la dispozitie in acel loc.
           In anul 1925 scoala se transforma in scoala de brigadieri silvici, oficializata si recunoscuta de stat, durata cursurilor fiind de doi ani.
           Un accent deosebit se punea pe practica didactica a elevilor, care se facea in padurilor fostului ocol silvic Codrul Voievodesei si consta din diferite lucrari silviculturale specifice fiecarui anotimp in parte. Prin intreaga programa a acestor cursuri se urmarea ca elevii brigadieri sa devina nu  numai buni silvicultori dar si buni gospodari la casele lor situate in mijlocul padurilor.
           O  contributie remarcabila la buna pregatire a padurarilor si brigadierilor silvici de la aceasta scoala a adus-o fostul ei director ing.N.Pascovici, care a insuflat in inima si sufletul elevilor sai disciplina, dragostea si respectul pentru padurile noastre.
           In perioada 1919 – 1954 au absolvit cursurile acestei scoli un numar de 740 elevi, din care 670 brigadieri si 70 padurari. In anul 1954 scoala isi inceteaza activitatea si se transfera la Campulung Moldovenesc.

Invatamantul silvic mediu
                                                                  

                   In urma reorganizarii invatamantului, incepand cu anul 1948, orasul Campulung Moldovenesc devine pentru scurt timp un mare centru de invatamant silvic. Aici ia fiinta Institutul de silvicultura, de exploatare, prelucrare si transportul lemnului (1948 – 1953) si scoala medie tehnica pentru exploatarea si industrializarea lemnului (1948 – 1953).
           In perioada 1955 – 1966 ia fiinta tot aici o Scoala tehnica de maistri silvici, de exploatare si transport forestier si Scoala profesionala de padurari si masinisti utilaje.
           In anul 1966 aceste scoli se unesc si formeaza un grup scolar forestier. Tot in acest an se infiinteaza Liceul industrial forestier, care in 1970 se comaseaza cu grupul scolar forestier si se transforma in actualul Liceu silvic, care mai cuprinde si o scoala profesionala silvica de padurari.
           Un numar de peste 100 absolventi ai Liceului silvic din Campulung Moldovenesc au terminat sau urmeaza cursurile Facultatii de silvicultura din Brasov, altii lucreaza in productie la ocoalele silvice, unde sunt cadre de nadejde ale mersului inainte al silviculturii romanesti.
           In anii 1948 – 1956, la Frasin si Vatra Dornei au functionat scoli profesionale de industrializarea lemnului. Scoala din Frasin s-a comasat in anul 1956 cu grupul scolar silvic din Campulung Moldovenesc, iar cea din Vatra Dornei functioneaza si in prezent ca centru de calificare pentru mecanizatorii din exploatarile forestiere.
           In Moldovita, incepand cu anul 1973 a luat fiinta un Liceu industrial forestier si o scoala profesionala in domeniul exploatarii padurilor, la care pana in anul 1981 au absolvit cursurile un numar de 393 elevi.
           Criza de personal silvic de executie, indeosebi in zona montana, s-a prelungit destul de mult si s-a simtit pana in anii 1964 – 1965, cand in urma dezvoltarii invatamantului silvic la Campulung Moldovenesc au inceput sa apara promotii noi de padurari, care au completat locurile vacante.

 Invatamantul silvic superior

           Incepand cu anul 1948 la Campulung Moldovenesc, in localul liceului teoretic Dragos Voda a luat fiinta Institutul de silvicultura si exploatare, prelucrare si transportul lemnului cu doua facultati: una de cultura padurilor si alta de exploatare, prelucrare si transportul lemnului.
           In toamna anului 1953, Institutul de silvicultură din Campulung Moldovenesc este transferat la Brasov. Facultatea de silvicultura si Exploatari Forestiere , face parte din cadrul Universitatii Transilvania Brasov.

           In anul 1991 a luat fiinta, in cadrul Universitatii Stefan cel Mare din Suceava, Facultatea de silvicultura.

           Din cele de mai sus rezulta ca in acest mic colt de tara cu cea mai mare densitate istorica a poporului noastru, invatamantul silvic de toate gradele a cunoscut o mare framantare si are o prestigioasa traditie, aducandu-si din plin in ultimul secol contributia la buna gospodarire a padurilor din aceasta zona si din intreaga tara, la progresul si prosperitatea acestor paduri, prin pregatirea temeinica a cadrelor de executie, conceptie si indrumare.